Astăzi, în cadrul Serviciul Vamal, au fost organizate dezbateri publice pe marginea proiectului Ordinului Serviciului Vamal care stabilește procedura de vămuire la export a mărfurilor, ce are drept scop fluidizarea transportului de mărfuri prin posturile vamale de frontieră.
La discuții au participat, conducerea Serviciului Vamal, reprezentanții Ministerului Finanțelor, Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Camerei de Comerţ din RM, Camerei de Comerț Americane în RM (AmCham Moldova), precum și reprezentanți ai Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „AGROCEREALE”, Asociației Investitorilor Străini, Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, Asociației Patronale din Industria Ușoară, Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova, Asociației Businessului European, Asociației Investitorilor Străini (Draexlmaier Automotive) și (SE Bordnetze SRL), Uniunii Producătorilor de Mobilă, AO Moldnuc Export, ANPLPL LAPTE.

În cuvântul său de salut, Domnul Igor Talmazan a relatat situația la frontieră, precum și măsurile întreprinse până la moment de către Serviciul Vamal de a fluidiza traficul camioanelor la posturile vamale de frontieră. În aceiași ordine de idei, a relatat cele mai importante prevederi ale Ordinului supus dezbaterilor publice și a punctat necesitatea și importanța care impune adoptarea prezentului Ordin.

Reprezentanții mediului de afaceri, au salutat măsurile întreprinse de către Serviciul Vamal care au dus spre deblocarea punctelor de trecere a frontierei, în același timp, și-au expus punctul său de vedere asupra conținutului Ordinului.

De menționat că, dezbaterile au fost constructive, fiind apreciat rolul activ al reprezentanților mediului de afaceri, precum şi al asociațiilor reprezentative în procesul de discuții, respectiv fiind formulate propuneri, care urmează a fi analizate în contextul definitivării proiectului Ordinului și asigurării implementării acestuia de către Serviciul Vamal.

Serviciul Vamal, în scopul consolidării parteneriatului strategic cu mediul de afaceri, organizează sistematic ședințe informative prin care aduce la cunoștința publicului larg modificările care urmează a fi operate în cadrul normativ de activitatea ale acestuia.

Unul din obiectivele acestui proiect constă în promovarea prevederilor Acordului Organizației Mondiale a Comerțului privind facilitarea comerțului în 12 state – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, Armenia, Azerbaidjan și Georgia, Ucraina, Moldova și Belarus.

În cadrul Atelierului regional privind îmbunătățirea respectării prin cooperare a acordului OMC de facilitare a comerțului au fost prezentate cele mai bune practici implementate de țările din regiune în acest sens. Reprezentanții Comitetelor Naționale pentru Facilitarea Comerțului, Serviciilor Vamale, Ministerelor Economiei și de Finanțe din aceste țări, au împărtășit din experiența lor la capitolul implementării acțiunilor ce vin să faciliteze comerțul. În special s-a discutat despre rezultatele evaluării, efectuate în cadrul proiectului în anul 2020, a conformității regimurilor de facilitare a comerțului în cele douăsprezece țări cu șase prevederi prioritare ale OMC: procesare prealabilă, gestionarea riscurilor, promovarea măsurilor de facilitare a comerțului pentru operatorii autorizați, cooperarea transfrontalieră dintre agenții economici, crearea ghișeelor unice și reguli ale comitetul național care să faciliteze comerțul.

În cadrul evenimentului, reprezentanții Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM, care exercită și funcția de Comitet Național pentru Facilitarea Comerțului, și reprezentantul Serviciului Vamal au trecut în revistă evoluțiile acțiunilor privind facilitarea comerțului în Moldova. În special, s-a menționat despre statutul reformelor și conformitatea Moldovei la prevederile acordului OMC de facilitare a comerțului, identificarea domeniile în care țara noastră are performanțe dar și unde este necesară o atenție sporită din partea autorităților.

A fost prezentate și rezultatele Planului de Acțiuni de implementare a Acordului de Facilitare a Comerțului și a Recomandărilor Comisiei Europene a ONU pentru Europa, elaborat cu implicarea activă a comunității de afaceri și suportul partenerilor de dezvoltare. Implementarea Planului vizează 16 autorități publice și instituții, cea mai mare parte a prevederilor revenind Serviciului Vamal.  Reevaluarea anuală a gradului de realizare a planului este asigurată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Astfel în ultimii 3 ani autoritățile au depus eforturi în facilitarea accesului la informație a agenților economici prin asigurarea transparenței în reglementarea comerțului prin crearea portalului trade.gov.md, a ghidurilor, pagini web ale autorităților de stat, puncte de informare și consultări în procesul decizional.

Totodată s-a lucrat la o asigurare a predictibilității regulilor de desfășurare a comerțului prin notificări, decizii prealabile, proceduri reglementate, taxe aplicabile comerțului, sancțiuni aplicabile și adecvate.

S-a intervenit la simplificarea procedurilor administrative aplicabile comerțului și se mai lucrează la implementarea tehnologiilor informaționale moderne în procedurile de control de stat al comerțului și automatizarea proceselor de interacțiune cu businessul.

În anul 2016 țara noastră, a ratificat, alături de alte 84 de state, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului de Facilitare a Comerțului. Documentul prevede, printre altele – crearea unei instituții, sau desemnarea unui mecanism deja existent, Consiliul Economic în cazul RM, care să asigure o platformă de dialog dintre mediul de afaceri și instituțiile statului în tot ceea ce ține de promovarea prevederilor Acordului OMC.

În cadrul acestui eveniment s-a subliniat faptul că Republica Moldova se numără printre primele state din lume care a creat Comitetul Național pentru Facilitarea Comerțului. Acest lucru vorbește despre importanța pe care o acordă țara subiectului de facilitare a comerțului, s-a mai declarat la eveniment. Iar în urma unei evaluări efectuate de proiectul EDGE a conformării cerințelor acordului cu privire la crearea Comitetelor de Facilitare Comerțului, s-a constat că Moldova reprezintă un exemplu bun de implementare și funcționare a mecanismului de coordonare a procesului de facilitare a comerțului. Mai mult, doar în Moldova acest comitet este atât de reprezentativ – 118 membri și are un statut foarte înalt funcționând pe plângă prim-ministrul RM.

Comitetul Național pentru Facilitarea Comerțului, funcțiile căruia sunt exercitate de Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM este platforma care permite tuturor părților implicate în asigurarea procesului de facilitare a comerțului și a beneficiarilor acestui proces să se reunească la o singură masă de discuții pentru a depista soluții în acest sens.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Descarcă: Prezentare „Procedura de vămuire la domiciliu (PVD)”

Garantarea securității economice a Republicii Moldova prin menținerea unui echilibru între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim reprezintă obiectivul primordial al Serviciului Vamal. Pentru realizarea acestuia, autoritatea vamală a implementat o serie de instrumente de facilitare a comerțului,  care acordă mai multe beneficii/avantaje agenților economici conformi, se arată într-un comunicat al Serviciului Vamal.

În vederea popularizării acestor instrumente și a sprijinirii activității mediului de afaceri în contextul dificultăților economice generate la nivel mondial de criza COVID-19, Serviciul Vamal a organizat webinarul cu tematica „Programul AEO și procedura de vămuire la domiciliu”.

Evenimentul online a fost desfășurat cu suportul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru/Comitetului Național pentru Facilitare a Comerțului și Camerei de Comerț Americană din Moldova. La webinar au participat Directorul adjunct al Serviciului Vamal, Viorel Mihaila, Consilierul de Rang Înalt în domeniul vamal și politică fiscală, Rosario de Blasio și peste 60 de agenți economici și asociații de business din țară.

Timp de două ore, angajații Serviciului Vamal au prezentat beneficiile Programului Agent Economic Autorizat (AEO) și ale Procedurii de vămuire la domiciliu (PVD). Agenții economici au fost informați despre criteriile de eligibilitate, procedura de aplicare, evoluția cadrului normativ și particularități de recunoaștere reciprocă a statutului AEO.

Agentul Economic Autorizat este un agent economic considerat de încredere în contextul operațiunilor sale vamale, care poate beneficia de avantaje/facilități, precum: reducerea numărului de controale  fizice și documentare, tratament prioritar al mărfurilor și mijloacelor de transport în cazul în care sunt selectate pentru control suplimentar, notificarea prealabilă, facilitarea accesului la simplificările vamale, trecerea prioritară a frontierei. Mai mult, deținătorii statutului AEO au posibilitatea să utilizeze în relațiile sale comerciale logoul AEO, care este eliberat de Serviciul Vamal, ceea ce simplifică identificarea acestora în lanțul logistic internațional și conferă un grad de credibilitate în relațiile comerciale cu alți parteneri.

Totodată, procedura de vămuire la domiciliu permite ca plasarea mărfurilor sub un regim vamal să se desfășoare la sediul agentului economic sau în alte locuri desemnate sau aprobate de organul vamal.  În acest caz, declarația vamală și actele necesare vămuirii sunt depuse doar în format electronic.

NOTĂ: În Republica Moldova, actualmente, 114 companii dețin statutul AEO și 86 agenți economici beneficiază de procedura de vămuire la domiciliu

Posibilitățile funcționale au fost prezentate în cadrul unei ședințe on-line, organizată astăzi, 14 august 2020, cu suportul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru – Comitetul Național pentru Facilitarea Comerțului. La webinar au participat Directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, specialiști IT și peste 70 de agenți economici și reprezentanți ai asociațiilor de business din țară.

În debutul ședinței, Sergiu Burduja a menționat că, odată cu implementarea noului soft devine posibilă modernizarea întregului sistem informațional din gestiune. ”Implementarea acestui sistem deschide larg orizonturile pentru dezvoltarea unor noi facilități și simplificări destinate mediului de afaceri. Mai mult, acum pot fi continuate proiectele de digitalizare și automatizare a mai multor proceduri, care erau imposibil de integrat în vechea versiune a SI Asycuda Word”, a precizat Sergiu Burduja.

Participanții la webinar s-au familiarizat cu funcționalitățile tehnice ale noului soft și au pus întrebări specialiștilor IT ai Serviciului Vamal, care gestionează aplicația.

Deținerea respectivului soft va contribui semnificativ la eficientizarea activității sistemului vamal național, prin aplicarea standardelor şi celor mai bune practici europene în domeniul administrării vamale.

ASYCUDA Word este un sistem informațional, parte componentă a Sistemului informațional integrat vamal. Acesta asigură gestionarea și procesarea formularelor și actelor vamale, utilizate în cadrul procedurilor de vămuire. (jumpermedia.com)

Subiectul a fost discutat pe platforma Consiliului Economic la solicitarea Asociației Businessului European care promovează insistent, de mai bine de 3 ani, principiul de Responsabilitate extinsă a producătorului.

Potrivit experților, în țările UE există mecanismul de scutire a taxei în momentul în care agentul economic este implicat în procesul de management al deșeurilor. În Moldova, deși compania achită taxa, participând astfel în procesul de management al deșeurilor, acesta nu beneficiază de nici o scutire din partea statului.

Implicarea agentului economic în procesul de management al deșeului este foarte importantă, asta deoarece statul nu poate cu forțe proprii să administreze acest proces. Anume de asta se vrea instituirea unui mecanism de Responsabilitate  extinsă a producătorului.

Pentru a elabora și implementa un mecanism similar în Moldova, prevăzut și în Planul de acțiuni al Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE, EBA Moldova, cu asistența proiectului GIZ “Consilierea Guvernului RM în politici economice”, a elaborat o Analiză a practicilor internaționale, precum și un set de propuneri ce derivă din practicile UE. Experții propun implementarea unui sistem economic de responsabilitate extinsă a producătorului prin scutirea taxei sau restituirea integrală a acesteia.

Subiectul au fost discutat cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Ținând cont de constrângerile bugetare existente, Ministerul Finanțelor a venit cu o soluție alternativă, și anume implementarea unui mecanism care ar permite reducerea taxei pentru poluare ce se va aplica  agentului economic care plasează deșeurile pe piață (este vorba de importatorii și producătorii de ambalaje de masă plastică de exemplu). Iar agentul economic care procesează deșeurile ar putea beneficia de  subvenții în acest sens.

Toate aceste propuneri necesită o definitivare, spun participanții la dezbateri. În toamnă experții urmează să se întrunească pentru a definitiva conceptul mecanismului.

Scopul analizei este de a explora rolul DCFTA ca instrument pentru sectorul privat din Georgia, Ucraina și Moldova – unde se efectuează această analiză – în depășirea perturbărilor cauzate de COVID-19.

Astfel, potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău trebuie să atragă o mai mare atenție îmbunătățirii infrastructurii de laboratoare pentru produse industriale care ar elibera, producătorilor noștri certificate internaționale de calitate, astfel asigurându-li-se un acces mai ușor pe piața UE.

Ajustarea legislației privind siguranța alimentelor pe întreg lanțul de producere – încă un punct din Acordul de liber schimb ce trebuie  accelerat acum. Asta ar permite RM să exporte produse de origine animală în UE.

Moldova mai trebuie să pună în aplicare și mecanismul de evaluare a riscurilor la import, care să permită efectuarea controlului doar în baza riscului a mărfurilor alimentare de origine non-animală. Aceasta ar crește volumul comerțului și ar oferi beneficii adiționale economiei și agenților economici, se mai arată în analiză.

Businessul mai solicită revederea unor proceduri și costuri vamale în conformitate cu prevederile Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE. De asemenea oamenii de afaceri solicită anularea așa-numitei taxe de lux pentru operatorii de telefoniei mobilă care constituie 2,5%. Aceasta reprezintă o piedică în dezvoltarea acestui domeniu.

Asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice în domeniul sănătății și punerea în aplicare integrală a regulilor și principiilor concurenței loiale ar sprijini efortul sectorului privat din Moldova de a se recupera din consecințele cauzate de Covid-19, se mai arată în analiza efectuată de EBA.

Promovarea implementării proiectelor din domeniul Energiei Regenerabile și a Principiului de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor – se mai numără printre prevederile ce necesită o atenție prioritară în această perioadă din partea autorităților statului, susține businessul.

La chestionarul despre rolul DCFTA în abordarea dificultăților create de COVID-19 au participat membrii Consiliului Economic. Iar rezultatele acestei cercetări urmează să fie analizate și preluate de experții Consiliului Economic, care elaborează Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei la care se lucrează în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare. Studiul va conține o Matrice cu date despre gradul în care este afectat sectorul, și măsuri ce trebuie întreprinse imediat de stat pentru a-l ajuta. Ulterior, toate aceste recomandări vor fi propuse autorităților statului pentru implementare.

În primul rând, oamenii de afaceri solicită de la instituțiile statului accelerarea proceselor legate de punerea în aplicare a acelor prevederi din DCFTA care ar ajuta la reanimarea afacerilor afectate de COVID-19 în Moldova. Businessul, în această perioadă mai mult ca oricând, are nevoie de simplificarea procedurilor care i-ar asigura un acces la piețele de desfacere europene.

Subiectul este abordat inclusiv în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM,  la inițiativa Asociației Businessului European din Moldova.

În cadrul dezbaterilor, membrii platformei au menționat un șir de procese care trebuie readuse urgent în atenția autorităților.

Potrivit directorului executiv al asociației TIC Marina Bzovîi, Moldova trebuie să întreprindă măsuri imediate pentru recunoașterea unilaterală a semnăturilor electronice ale UE. Serviciile companiilor IT sunt solicitate în UE, însă contracte cu aceste companii nu pot fi semnate, mai ales acum când este restricționată circulația internațională. Astăzi toate contractele se încheie la distanță, electronic. Iar dacă Moldova nu recunoaște semnătura electronică a UE, companiile de IT de la noi pierd foarte multe contracte.

Și reprezentanții industriei de carne și produse din carne spun că rămânem în urmă cu punerea în aplicare a multor prevederi din DCFTA importante pentru sector. Asta  împiedică exportul de produse de origine animalieră din Moldova în UE. Businessul spune că dacă procesele de elaborare și punere în aplicare a normelor legale prevăzute în DCFTA erau făcute la timp, cu ar fi asigurarea infrastructurii calității, astăzi producătorii noștri ar fi putut deja exporta în UE cel puțin carnea de pui și ouă.

Asociația Businessului European din Moldova a demarat colectarea din partea comunității de afaceri din Moldova, inclusiv membri ai Consiliului Economic, a problemelor și sugestiilor cu care se confruntă companiile importatoare și exportatoare de produse și servicii la momentul actual.

Potrivit directorului executiv al Asociației Businessului European din Moldova Mariana Rufa, toate provocările enunțate de business vor fi compilate într-un document de poziție care va fi prezentat autorităților și Comisiei Uniunii Europene. Scopul final este depistarea modalității de accelerare a proceselor de punere în aplicare a acelor prevederi ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE, care ar ajuta la reanimarea afacerilor afectate de COVID-19 din Moldova.

Toate sugestiile businessului pot fi lăsate într-un chestionar elaborat de EBA Moldova, care poate fi accesat aici:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf009vd4EWFGtP3htMJlunShgEtV4OEA-nsV_F7Ltk2ncOdaQ/viewform

Aceste Consilii activează în 12 state în care își desfășoară programele Banca. Scopul principal al CE este de a asigura o platformă de comunicare pentru business, donatori și Guverne. Obiectivul acestor comunicări este crearea unui mediu de afaceri favorabil prin implementarea politicilor necesare.

Pentru a asigura continuarea dialogului public-privat în timpul pandemiei, echipa pentru economie, politică și guvernareal BERD a organizat recent o conferință virtuală cu participarea Consiliilor Economice, similară evenimentelor anterioare ce au avut loc în Istanbul în 2015, în Londra în  2017 și Tbilisi în 2018. Conferința din acest an a adus în discuție rolul CE în sprijinirea redresării economice în statele în care își desfășoară programele BERD.

Timp de două zile, cca 100 de participanți au discutat despre politicile de răspuns al BERD în procesul de atenuare a impactului crizei și de sprijinire a beneficiarilor săi. La deschiderea ședinței au participat reprezentanți de nivel înalt – Maya Tskitishvili, viceprim-ministrul Georgiei și Anila Denaj, ministrul Economiei și Finanțelor din Albania.  Cu un cuvânt de salut a venit prim-vicepreședintele BERD, Jürgen Rigterink.

Mattia Romani, directorul general pentru economie, politică și guvernare al BERD, a vorbit despre Sistemul de răspuns rapid consultativ – un serviciu nou prin care este susținută implementarea politicilor de atenuare a impactului economic cauzat de pandemie, prin utilizarea resurselor proprii ale BERD, ale rețelei sale de factori de decizie și experți.

În cadrul panelurilor de discuții la care au participat și reprezentanți ai sectorului asociativ, reprezentanții BERD și ai CE, s-a discutat despre suportul pe care Consiliile Economice deja l-au acordat ca răspuns la criză. În același context experții au menționat lecțiile învățate, dar și posibile soluții care pot fi aplicate pe parcurs în procesul de combatere a efectelor crizei.  Membrii Grupului de finanțare și dezvoltare al ÎMM ale BERD și al programului de tranziție legală al BERD, au vorbit în cadrul reuniunii despre rolul pe care Banca îl poate juca în sprijinul unor inițiative mai  specifice.

În cadrul discuțiilor s-a constatat faptul că dialogul pe care îl asigură Consiliile Economice între business și Guvern este extrem de important în circumstanțe normale, dar s-a dovedit a fi crucial în susținerea guvernelor în timpul și după Covid-19, se mai arată în articolul publicat de BERD. Discutând calea ce urmează a fi parcursă în perioada imediat următoare, participanții au remarcat necesitatea susținerii în primul rând a ÎMM, facilitării comerțul electronic și promovarea digitalizării. Acestea sunt măsuri care trebuie luate în calcul în procesul de elaborare a tuturor politicilor în această perioadă, dar și pe termen lung, se mai arată în articol.

BERD sprijină Consiliile Economice prin intermediul Secretariatelor, care coordonează și facilitează activitatea acestor platforme. De asemenea, oferă analiză, consultanță economică și juridică pentru a sprijini activitatea Consiliilor și promovarea reformelor. În total, peste 50 de experți activează în cele 12 Secretariate din Albania, Armenia, Belarus, Georgia, Kosovo, Republica Kârgâză, Moldova, Muntenegru, Tadjikistan, Tunisia, Ucraina și Uzbekistan. Consiliile Economice sunt finanțate cu sprijinul Fondului special al acționarilor BERD, al Fondului multi-donator al BERD pentru Ucraina, al Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice al Elveției  și al Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.

Aceste modificări se referă la procedurile de efectuare a controlului la frontieră a produselor alimentare de origine non-animală. La moment inspectorii ANSA fac un control de 100% din loturile cu produsele alimentare de acest tip, deoarece nu aplică sistemul de management al riscurilor care prevede că doar produsele care prezintă un risc sporit trebuie să fie supuse verificării. Pentru controlul unui singur lot de produse, importatorul achită  între 50 și  450 de lei. Doar în trei luni, pentru controale importatorii au achitat peste 4 milioane 600 mii lei.

Agenții economici moldoveni solicită reducerea rate de control, de la 100% la 10%, așa ca în statele UE. Acest lucru trebuie să ducă la diminuarea cheltuielilor suportate de importatori în procesul efectuării controalelor de către inspectorii ANSA. Iar aceștia din urmă vor putea să-și eficientizez activitatea la hotar prin efectuarea controalelor doar acelor loturi care prezintă un risc sporit.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe on-line organizate pe platforma Consiliului Economic. La dezbateri au participat reprezentanți ai asociațiilor de business, ai ANSA și ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Astfel, autoritățile de stat, în comun cu reprezentanți ai sectorului asociativ elaborează în comun propuneri pentru modificarea cadrului normativ existent.

Scopul acestor modificări este eliminarea piedicilor artificiale în activitatea agenților economici, fluidizarea traficului la frontieră și asigurarea inofensivității produselor de origine nonanimală importate în țară,  au menționat participanții la ședință.

În perioada imediat următoare ANSA în comun cu reprezentanții Ministerului de resort urmează să analizeze propunerile comunității de afaceri la modificările Regulamentului privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către ANSA. Ulterior, documentul va fi supus dezbaterilor publice, după care va fi prezentat Guvernului spre aprobare.