Studiul în domeniul promovării și protejării producătorilor autohtoni pe piața internă și cea externă  vine să exploreze unele acțiuni din Matricea COVID care țin de protejarea intereselor producătorilor locali.

Ulterior Secretariatul Consiliului Economic va veni cu informații despre pașii următori privind oportunitatea și inițierea implementării recomandărilor din Studiu.

Matricea COVID este elaborată în cadrul Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Studiu este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și Corporația Financiară Internațională.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Prin această măsură statul vrea să încurajeze testarea angajaților întru evitarea răspândirii infecției și blocarea activității entităților economice.

Până la această modificare, plățile efectuate de către agenții economici în vederea testării salariaților erau  facilități impozabile acordate de angajator. Din sumele oferite se calculau și achitau impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În vara anului 2020 Secretariatul Consiliului Economic a elaborat Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici. În cadrul acestui document, elaborat în baza recomandărilor comunității de afaceri, a fost propusă deducerea integrală și neconsiderarea în calitate de facilități acordate de patron a cheltuielilor suportate de companie pentru asigurarea combaterii efectelor COVID sau asigurarea conformării regulilor de prevenire a răspândirii COVID.

Pe lângă deducerea cheltuielile suportate pentru testarea salariaților la COVID-19, în Matrice erau propuse și deducerea cheltuielilor ce țin de transportul angajaților cu taxi, etc.

Secretariatul Consiliul Economic va monitoriza evoluția subiect din Matricea cu politici, având în vedere că acesta este inclus în Proiectul Programului COVID al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Banii din această taxă, în total 90 de milioane de lei, ajung în Fondul Republican de susținere a populației. Astăzi telefonul mobil nu mai este un lux, susțin agenții economici și pe parcursul ultimilor, cel puțin, doi ani solicită diminuarea taxei ”de lux”, sau chiar anularea acesteia. Subiectul a fost discutat și la Consiliului Economic, atunci operatorii de telefonie mobilă declarând că această taxă de 2,5% scumpește serviciile prestate populației.

Subiectul a fost readus în actualitate în vara acestui an de către agenții economici, când experți din cadrul Secretariatului Consiliului Economic elaborau Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici, susținut de BERD, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de Corporația Internațională Financiară.

Astfel, experții au recomandat autorităților să elimine definitiv această taxă, care a devenit un anacronism fiscal, lucru care ar putea duce la reducerea tarifelor pentru servici de telefonie mobilă sau lansarea serviciilor noi de telefonie mobilă care ar facilita utilizarea la distanță a altor servicii și a comerțului electronic.

Experții au propus excluderea taxei de lux în schimbul angajamentului operatorilor de telefonie mobilă de a dezvolta servicii de plăți electronice prin telefon, iar sursele necesare pentru Fondul Republican de susținere a populației să fie compensate printr-o taxă pentru cetățenii care au venituri anuale mai mari de un milion de lei.

Ideea experților Secretariatului Consiliului Economic a fost preluată parțial de autorități. Astfel, la finele anului 2020, Parlamentul prin aprobarea politicii bugetar fiscale reduce taxa de lux pentru operatorii de telefonie mobilă, începând cu anul 2022, de la 2,5% la 1,5%.

Secretariatul Consiliului Economic va monitoriza subiectul.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Multe din țările din regiune cum sunt Bulgaria, România și Austria au optat pentru diminuarea cotei TVA în sectorul HORECA fie pe o perioadă determinată, de exemplu din 2020 până în 2021, fie pe o perioadă nelimitată.

La mijlocul anului 2020 Secretariatul Consiliului Economic susținut de BERD, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de Corporația Internațională Financiară elaborează Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici. În cadrul acestui exercițiu experții au discutat direct cu reprezentanții sectoarelor economice printre care și HORECA.

Una din solicitările companiilor din acest domeniu a fost reducerea cotei TVA.

Astfel, experții au propus în Matricea cu politici de recuperare a sectoarelor economice, reducerea cotei TVA pentru HORECA de la 15% la 12%.

Amintim că în 2019 statul a redus cota TVA pentru HORECA de la 20% la 10%. Acest lucru, potrivit concluziilor Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici, sectorul HORECA a înregistrat în 2019 venituri duble din vânzări –  de la 215 la 469 de milioane de lei. Mai mult, această măsură a contribuit la demararea procesului de ”albire” a sectorului, crescând substanțial vânzările trecute prin evidența contabilă.  Ulterior cota TVA a fost majorată din nou, în cele din urmă ajungând anul acestea la 15%.

Reducerea în jumătate a cotei TVA a fost compensată integral de creșterea de două ori a bazei de impozitare, volumului de vânzări.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Termenul de aplicare a acestor facilități expira în 2020. Asociațiile de business din domeniu au abordat acest subiect în cadrul elaborării de către Secretariatul Consiliului Economic a Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economice. Documentul  a fost susținut de BERD, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de Corporația Internațională Financiară.

În cadrul acestei cercetări a fost dezvoltată și o Matrice cu politici de redresare economică. Printre măsurile propuse se numără și extinderea termenului de aplicare a înlesnirilor fiscale la impozitul pe venit prevăzute pentru angajații a căror activitate de bază este „realizarea de programe”, aprobată de Parlament.

Aceste beneficii se vor răsfrânge asupra cca 1000 de companii IT nerezidente ai parcului IT cu cca 6000 de angajați. Cifra de a afaceri a acestor companii se ridică la circa 3 miliarde de lei.

Statul recurge la o astfel de acțiune pentru a asigura un mediu de afaceri previzibil și asigurarea unui climat investițional favorabil în industria tehnologiei informaţiei, dar și  pentru că vrea să ajute la creșterea numărului acestor specialiști în Moldova. Fiecare programator care muncește în țară contribuie nu doar la creșterea cifrei de afaceri a companiei în care activează, dar și la acumularea în buget a impozitelor pentru programele elaborate aici și exportate peste hotare.

În industria IT activează 1 687 companii, dintre care 656 sunt înregistrate în „Moldova IT Park”. Numărul angajaților în această industrie se ridică la 15 522 de persoane. În anul 2019 ponderea sectorul TIC în PIB-ul Republicii Moldova este de circa 7,1 %.  Este important de menționat faptul că exportul serviciilor IT doar a companiilor rezidente a MOLDOVA IT PARK este de 168 milioane dolari, exportul total al serviciilor IT 198 de milioane de dolari SUA, iar exportul total TIC constituie 254,99 milioane dolari SUA. Suma totală a veniturilor din prestarea serviciilor TIC era de peste 15 miliarde de lei, sau 860 de milioane de dolari SUA.

Curios este faptul că în sectorul IT activează doar 1,96% din toată populația angajată în câmpul muncii din Moldova (din 739 366 persoane) care reușește însă să producă tocmai 3,1% din PIB-ul țării.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Potrivit experților din cadrul Secretariatului Consiliului Economic, care au propus această măsură în procesul de elaborare a Matricei cu politici din cadrul Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice, comunitatea  de afaceri a sesizat un șir de piedici în aplicarea prevederilor legale până la modificările efectuate de deputați.

Potrivit agenților economici, termenul de publicare a situațiilor financiare și rapoartelor de audit e prea scurt – 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune. Pentru a se încadra în termenii stabiliți de lege, companiile erau puse în situația să suporte cheltuieli considerabile pentru serviciile companiilor de audit care deveneau mai scumpe în sezonul raportărilor, fiind asaltate de un număr mare de agenți economici.

Acum companiilor vor răsufla mai ușor, termenul în care trebuie să prezinte aceste documente a fost extins cu 30 de zile. Astfel prezentarea situației financiare și  a raportului de audit pentru agenții economici se va face în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

În cadrul evenimentului Ion Lupan, Șeful Secretariatului Consiliului Economic a menționat că documentele elaborate propun un șir de măsuri și acțiuni care, dacă vor fi adoptate de autorități ar putea contribui la o redresare a situației în sectoarele economice afectate.

Astfel, în acest sens, se propun 3 seturi de acțiuni. Optimizarea cadrului normativ – aici au fost propuse măsuri care vizează în special Digitizarea economiei, simplificarea autorizațiilor în construcții, optimizarea documentelor confirmative la export, reglementări în agricultură etc.

Cel de al doilea set se referă la ajustări la regimul de impozitare.  Aici măsurile propuse vizează eliminarea distorsiunilor din lanțul valoric în agricultură, reducerea economiei tenebre, facilități la angajarea tinerilor etc.

Iar cel de al treilea set de acțiuni se referă la stimulente economice.  Aici s-a venit cu măsuri care vizează oferirea unui volum mai mare de garanții de stat, impulsionarea programului „Prima Casă”, subvenții agricole, dezvoltarea sistemelor de irigare, dezvoltarea afacerilor.

Implementarea acestor acțiuni, potrivit cercetării, presupun costuri bugetare în valoare de cca 3,7 mlrd. lei, ar putea genera beneficii economice de 12,9 mlrd. lei și încasări la buget de cca 4,8 mlrd. lei.

La întrunirea de astăzi a Grupului operativ au fost prezenți reprezentanți ai Oficiului PNUD în Moldova, ai UE în RM, USAID, Fundației Soros în Moldova, Organizației Internaționale a Muncii, BERD, ai Băncii Mondiale etc.

În cadrul dezbaterilor a fost menționat faptul că pe 30 noiembrie 2020 Guvernul a inclus în Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021 – 2023 mai multe seturi de acțiuni din Matricea cu politici, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) intenționează preluarea acțiunilor din Matrice pentru nu program de măsuri economice în contextul COVID-19, care este în proces de elaborare, ceea ce denotă relevanța și acceptarea acțiunilor identificate. În total 64% de acțiuni din compartimentul celor care prevăd optimizarea cadrului normativ au fost preluate în documentele menționate.

Totodată 65% din acțiuni din Matrice care țin de soluții fiscale sunt incluse integral sau parțial în Politica Fiscală pentru 2021 și în Proiectul Programului COVID al MEI.

La fel, 65% de acțiuni care prevăd stimulenți economici au fost incluse integral sau parțial în Planul de acțiuni al Executivului sau în Proiectul Programului COVID al MEI.

În același timp, Foaia de parcurs pentru promovarea digitizării și comerțului electronic, care conține 37 de acțiuni detaliate, elaborată de MEI cu susținerea Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, a fost inclusă în proiectul Programului COVDI al MEI și în linii generale în Planul de acțiuni al Executivului.

În procesul de implementare, un șir din aceste acțiuni va necesita susținerea donatorilor, aceștia fiind îndemnați să intervină în domeniile în care au competențe, s-a menționat în cadrul dezbaterilor.

Elaborarea Studiului de Impact al Pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economice și Matricei cu politici de susținere a comunității de afaceri afectate, a demarat la mijlocul anului 2020.

Experții contractați de donatorii internaționali și cei ai Secretariatului Consiliului Economic au purtat discuții cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice din țară, care reprezintă peste 85% din cifra de afaceri din sectorul real al economiei. Toată informația colectată de experți a fost  sintetizată și a stat la baza elaborării Matricei de politici pentru recuperare economică în condiții de pandemie.

Documentele au fost elaborate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea BERD și Corporației Financiare Internaționale, partenerilor de dezvoltare, membri ai CE

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Potrivit Alinei Andronache, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, deschiderea centrelor pentru copii în incinta companiilor ar încuraja femeile să se întoarcă la locul de muncă până la expirarea concediului de maternitate.

Multe familii nu-și permit ca un părinte să stea trei ani  în concediul de îngrijire a copilului, și doar un părinte să lucreze și să întrețină familia, a menționat Alina Andronache în cadrul unei ședințe cu experții Secretariatului Consiliului Economic.

Iar problema doar s-a intensificat și s-a acutizat în perioada pandemică. Întreprinderile s-au pomenit în situația în care, pur și simplu nu au cu cine lucra. Angajații preferă să iasă în șomaj tehnic pentru a nu-și lăsa copiii singuri acasă în această perioadă.

Din 2014, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare cercetează situația, inclusiv din perspectiva practicii internaționale, și a venit cu câteva propuneri care ar permite companiilor să creeze centre de educaţie timpurie pentru copiii angajaţilor. Și anume, crearea unui regim special prin care să se permită înfiinţarea unui serviciu sau centru cu program parţial de activitate; fondarea unei persoane juridice noi; acordarea tichetelor de creşă și stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare intenționează să dezbată aceste opțiuni pe platforma Consiliului Economic în contextul propunerii Secretariatului Consiliului Economic  de identificare și implementare a unor soluții optime pentru susținerea angajaților cu copii în condițiile închiderii grădinițelor și școlilor.

Această propunere face parte din Matricea cu politici elaborată de experții Secretariatului Consiliului Economic în cadrul Studiului de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economice. Printre altele, se propune crearea unui cadru normativ, inclusiv prin acordarea unor facilități fiscale agenților economici în crearea centrelor de servicii educaționale preșcolare. Totodată se propune și acoperirea cheltuielilor în acest sens, ce ar permite părinților să rămână activi pe piața muncii.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Aspecte legate de Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și Matricea cu măsuri de susținere a comunității de afaceri au fost discutate în cadrul Sesiunii cu genericul Stimulente de creștere economică pentru UTA Găgăuzia.

Investitorii au fost familiarizați cu principalul scop al cercetării care constă în elaborarea acelor soluții care sunt necesar de implementat imediat pentru a ajuta businessul din Moldova să navigheze cel de al doilea val de COVID. Aceste măsuri, elaborate în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea și expertiza partenerilor de dezvoltare a RM, cum sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Marii Britanii pentru Buna Guvernare și Corporația Financiară Internațională, vor fi propuse pentru discuții cu autoritățile statului pe platforma Consiliului Economic, în cadrul cărora se va decide care din măsuri urmează a fi implementate.

Studiul, care a fost elaborat în timp record, doar 3 luni, conține o analiză a impactului pandemiei asupra sectoarelor, puterea de reziliență a acestora la o nouă provocare și acțiuni concrete de modificări ale cadrului normativ, facilități fiscale și susținere din partea statului pentru comunitatea de afaceri.

Acestea și alte acțiuni sunt îndreptate spre atragerea investițiilor în țara noastră, au menționat participanții la dezbateri. Pandemia COVID a impus noi realități economice la care trebuie să ne adaptăm, iar Moldova încearcă să întreprindă pași concreți în acest sens, promovând implementarea unor soluții necesare la moment businessului, au mai adăugat experții.

În cadrul evenimentului experții Secretariatului Consiliului Economic au menționat și despre modul de comunicare a membrilor platformei cu autoritățile statului, de la instituirea Stării de Urgență până în prezent. În acest context, experții Secretariatului au ținut să menționeze că măsurile din Matricea COVID sunt ferm susținute de comunitatea de afaceri, constatări din Studiu fiind luate în calcul la elaborarea Planului de stat post COVID la care lucrează Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În cadrul Forumului Internațional Invest Găgăuzia 2020 sunt discutate noi provocări și modele de cooperare economică în condiții de pandemie de coronavirus, oportunități de investiții și perspective de dezvoltare a regiunii Găgăuze, măsuri de îmbunătățire a climatului de afaceri și atragerea investițiilor. La eveniment au participat Prim-ministrul RM, Bașcanul Găgăuziei și membrii Guvernului.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.