Noua lege privind drepturile de autor și drepturile conexe a intrat în vigoare fiind publicată în Monitorul Oficial. Documentul stabilește, printre altele, trei momente definitorii în procesul, de colectate a remunerației compensatorii pentru copia privată.

Astfel, noua lege are ca anexă lista obiectelor pentru care se achită Remunerația Compensatorie, în baza pozițiilor tarifare din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Anterior legea conținea o formulare vagă și incertă privind obiectele pentru care se achita Remunerația Compensatorie. Mai exact art. 26 din fosta lege enumera un șir de echipamente și suporturi, folosind la finalul listei sintagma ”etc.”, care ducea în eroare. Această sintagmă permitea interpretare extensivă, dar și contestabilă.

Noua lege mai stabilește de asemenea, mecanismul de informare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă despre potențialii plătitori ai Remunerației Compensatorii. Astfel Serviciul Vamal comunică AGEPI despre importatorul de obiecte din lista anexată la lege, iar AGEPI la rândul său comunică ulterior Organizațiilor de Gestiune Colectivă despre acești importatori. Un astfel de mecanism de susținere și informare în vechea lege lipsea.

Cea de a treia prevedere definitorie din noua lege se referă la cuantumul Remunerației Consumatorii. Adică a fost indicată sumafixă a remunerației compensatorii, egală cu 0,3% pentru echipamentele şi suporturile materiale enumerate în anexă la lege.Anterior legea prevedea că această taxă putea depăși 3 la sută, deoarece în vechea lege era folosită sintagma ”cel puțin”.

Toate aceste modificări legislative s-au discutat pe parcursul a 5 ani pe platforma Consiliului Economic, cu participarea tuturor părților implicate în acest proces, care vine să stabilească un mecanism clar și reciproc echitabil și avantajos în etapele de colectare și achitare a remunerației compensatorii pentru copia privată.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Cu ajutorul Semnăturii electronice avansate calificate, reprezentanții diasporei, inclusiv antreprenorii, pot, la distanță – din țara în care se află, interacționa cu autoritățile statului, cu agenții economici sau alți cetățeni. Adică pot depune online cereri, aplica la servicii electronice, încheia contracte cu furnizorii de utilități, și accesa o diversitate largă de alte servicii, pentru care anterior – erau nevoiți să se deplaseze în țară.

Pe antreprenorii care au o afacere în Moldova, și nu pot fi prezenți fizic aici, semnătura digitală îi va ajuta să depună la distanță către instituțiile statului rapoarte cu semnătura electronică și declarații. Mai este posibilă acum solicitarea la distanță a actelor permisive, inclusiv semnarea contractelor de afaceri și acorduri de angajare a personalului prin Internet.

Aceste servicii au devenit disponibile și din afara hotarelor RM după ce în noiembrie 2021 Parlamentul a adoptat primul pachet legislativ pentru digitalizarea economiei. Documentul implementează o serie întreagă de acțiuni-cheie din „Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitalizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic”, elaborată de Ministerul Economiei și Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, cu suportul partenerilor de dezvoltare (BERD, IFC, USAID, GIZ, UK GGF).

Consiliul Economic lucrează acum la un nou pachet legislativ care va permite, printre altele, prestarea unei game largi de servicii notariale la distanță și de promovare a comerțului electronic.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi Guvernul, în termen de două luni, trebuie să aducă actele sale normative de rigoare în concordanță cu noile modificări și să adopte acte normative care să permită punerea în aplicare a Legii. Cu sprijinul UN Women, se lucrează la un șir de propuneri în acest sens, cum ar fi legea privind tichetele de creșă și regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0 – 3 ani oferite de angajatori.

Necesitatea creării Centrelor de educaţie timpurie pentru copiii angajaţilor este promovată de UN Women Moldova care a pus în discuție acest subiect și pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul dezbaterilor cu comunitatea de afaceri și a reprezentanților instituțiilor statului se menționa că deschiderea centrelor pentru copii în incinta companiilor ar încuraja femeile să se întoarcă la locul de muncă până la expirarea concediului de maternitate.

Datele statistice arată că în 2020 rata ocupării femeilor cu vârsta cuprinsă între 25-49 ani cu cel puțin un copil de vârstă preșcolară este de 35,5%, considerabil mai mică decât cea a bărbaților care constituie 64%. Aceleași date arată că în medie cca 16% din numărul total al copiilor de 1-2 ani sunt încadrați în instituțiile de educație timpurie, ceea ce denotă că astfel de servicii în Moldova sunt încă foarte puține.

Subiectul este parte a Foii de Parcurs privind Abilitarea Economică a Femeilor, elaborată de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-Ministrul RM, cu susținerea UN Women și cu sprijinul financiar al Suediei. 

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Acest set de amendamente legislative are drept scop atingerea unui impact maxim în termen scurt, punând accent pe intervenții legislative ce vor stimula interacțiunea la distanță dintre Guvern, Business și Consumator.

Legea votată astăzi vizează ajustarea corespunzătoare a 29 de acte legislative pentru depășirea constrângerilor existente  care limitează posibilitățile de interacțiunea la distanță, promovarea serviciilor digitale și a identității electronice pentru antreprenori și cetățeni cum ar fi:

• Înregistrarea la distanță a unei companii, modificarea documentelor de constituire sau de lichidare a afacerii;
• Posibilitatea utilizării semnăturii electronice în raporturile de muncă între angajator și salariat, inclusiv semnarea contractelor de muncă la distanță;
• Recunoașterea unilaterală a semnăturilor electronice avansate calificate emise în statele UE și posibilitatea de a interacționa cu autoritățile din Moldova la distanță pentru diasporă și investitorii europeni;
• Posibilitatea de a obține semnătura electronică avansată calificată în consulatele RM peste hotare;
• Utilizarea largă a documentelor electronice și consolidarea în folosul cetățeanului a prevederilor Legii privind semnătura electronică și documentul electronic;
• Introducerea procurii electronice în relațiile cu autoritățile publice;
• Obligarea instituțiilor publice, în primul rând a Agenției Servicii Publice și a primăriilor, să recepționeze documentele electronice și să elibereze prioritar în format electronic diverse acte (decizii, certificate, extrase, acte permisive, etc.);
• Facilitarea înregistrării la distanță pe portalul achizițiilor publice și ulterior a achizițiilor publice electronice;
• Utilizarea documentelor electronice în alte domenii importante pentru afaceri, inclusiv în relațiile cu companiile de utilități publice (furnizori de gaze naturale, curent electric, apa/canalizare, comunicații, etc.);
• Eliminarea notificării și autorizării în calitate de operator de date cu caracter personal;
• Extinderea formelor legale de exprimare a consimțământului cetățeanului la procesarea datelor personale.

Pachetul de amendamente pentru digitalizarea economiei a fost elaborat de echipa de experți ai Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru Nicolae Boțan, Roman Ivanov, Ilona Panurco și Sergiu Bozianu.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, se oferă un răspuns tehnologic adecvat unei serii de constrângeri și provocări pentru cetățean și business în condițiile crizei pandemice. Astfel, se va reuși valorificarea fără întârziere a avantajelor interacțiunii digitale la distanță, conform celor mai bune practici, devenite o normă în majoritatea statelor avansate tehnologic.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Aplicația deja a fost descărcată pe telefonul mobil de mai mulți membrii ai comunității Consiliului Economic, dar și de către administratori ai întreprinderilor din Moldova.

BizRadar a fost elaborat la inițiativa Secretariatului Consiliului Economic și este prima de acest gen în Republica Moldova. Prin intermediul acestui soft, membrii Consiliului Economic și managerii companiilor private au posibilitatea să fie la curent cu cele mai importante noutăți privind cadrul de reglementare în domeniul economic, să participe la sondaje despre starea lucrurilor la moment și provocările în diferite sectoare ale economiei naționale. Membrii comunității BizRadar pot veni cu propuneri de depășire a acestor probleme, care vor ajunge imediat în vizorul Guvernului și Prim-ministrului RM, această sursă fiind o cale scurtă și eficientă de interacțiune pentru a contribui și a îmbunătăți deciziile autorităților pe marginea diverselor subiecte legate de dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil.

BizRadar mai oferă și posibilitatea de a da apreciere interacțiunii businessului cu instituțiile statului. În baza estimărilor oferite, va fi format un scor general al instituțiilor pentru a măsura performanța activității acestora și motiva autoritățile statului să-și îmbunătățească continuu serviciile, astfel aducând aportul lor la dezvoltarea climatului de afaceri din țară.

De asemenea, prin intermediul Aplicației,  antreprenorii pot, fără a-și dezvălui identitatea, să raporteze și abuzurile de putere din partea instituțiilor statului.

Toate informațiile din aplicație vor fi procesate de Secretariatul Consiliului Economic, pe car le va analiza și aduce în atenția instituțiilor, care întâmpină dificultăți în comunicarea cu comunitatea de afaceri. Aceste evoluții se vor afla permanent în vizorul Prim-ministrului și Guvernului.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Până acum pentru agenții economici acest proces de plăți către stat presupunea colectarea pe factură a semnăturilor olografe și delegarea persoanei responsabile la bancă pentru a face plata.

Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM promovează punerea în aplicare a subiectelor din  Foaia de parcurs pentru digitalizarea economiei și promovarea comerțului electronic. Una din acțiunile documentului ține de facilitarea implementării soluțiilor de achitare MPay prin serviciile de internet banking pentru persoanele juridice și examinarea posibilităților de integrare a serviciilor fintech alternative cu MPay.

Întru promovarea acestui subiect Secretariatul Consiliului Economic a organizat un șir de consultări între Banca Națională a Moldovei și Agenția de E-Guvernare cu asociații de business și agenții economici, pe marginea acestui subiect.

Prin serviciul MPay pot fi achitate serviciile publice atât cu cardul bancar cât și prin internet banking. Astfel în format electronic pot fi achitate serviciile ÎS „Cadastru”, taxa pentru e-Cazier, serviciile ÎS „Registru”, taxa pentru procurarea mijloacelor, costul documentelor primare tipizate eliberate de Serviciul Fiscal de Stat și alte costuri.

Serviciul MPay este disponibil din anul 2013.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Prin această măsură statul vrea să încurajeze testarea angajaților întru evitarea răspândirii infecției și blocarea activității entităților economice.

Până la această modificare, plățile efectuate de către agenții economici în vederea testării salariaților erau  facilități impozabile acordate de angajator. Din sumele oferite se calculau și achitau impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În vara anului 2020 Secretariatul Consiliului Economic a elaborat Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici. În cadrul acestui document, elaborat în baza recomandărilor comunității de afaceri, a fost propusă deducerea integrală și neconsiderarea în calitate de facilități acordate de patron a cheltuielilor suportate de companie pentru asigurarea combaterii efectelor COVID sau asigurarea conformării regulilor de prevenire a răspândirii COVID.

Pe lângă deducerea cheltuielile suportate pentru testarea salariaților la COVID-19, în Matrice erau propuse și deducerea cheltuielilor ce țin de transportul angajaților cu taxi, etc.

Secretariatul Consiliul Economic va monitoriza evoluția subiect din Matricea cu politici, având în vedere că acesta este inclus în Proiectul Programului COVID al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Banii din această taxă, în total 90 de milioane de lei, ajung în Fondul Republican de susținere a populației. Astăzi telefonul mobil nu mai este un lux, susțin agenții economici și pe parcursul ultimilor, cel puțin, doi ani solicită diminuarea taxei ”de lux”, sau chiar anularea acesteia. Subiectul a fost discutat și la Consiliului Economic, atunci operatorii de telefonie mobilă declarând că această taxă de 2,5% scumpește serviciile prestate populației.

Subiectul a fost readus în actualitate în vara acestui an de către agenții economici, când experți din cadrul Secretariatului Consiliului Economic elaborau Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici, susținut de BERD, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de Corporația Internațională Financiară.

Astfel, experții au recomandat autorităților să elimine definitiv această taxă, care a devenit un anacronism fiscal, lucru care ar putea duce la reducerea tarifelor pentru servici de telefonie mobilă sau lansarea serviciilor noi de telefonie mobilă care ar facilita utilizarea la distanță a altor servicii și a comerțului electronic.

Experții au propus excluderea taxei de lux în schimbul angajamentului operatorilor de telefonie mobilă de a dezvolta servicii de plăți electronice prin telefon, iar sursele necesare pentru Fondul Republican de susținere a populației să fie compensate printr-o taxă pentru cetățenii care au venituri anuale mai mari de un milion de lei.

Ideea experților Secretariatului Consiliului Economic a fost preluată parțial de autorități. Astfel, la finele anului 2020, Parlamentul prin aprobarea politicii bugetar fiscale reduce taxa de lux pentru operatorii de telefonie mobilă, începând cu anul 2022, de la 2,5% la 1,5%.

Secretariatul Consiliului Economic va monitoriza subiectul.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Multe din țările din regiune cum sunt Bulgaria, România și Austria au optat pentru diminuarea cotei TVA în sectorul HORECA fie pe o perioadă determinată, de exemplu din 2020 până în 2021, fie pe o perioadă nelimitată.

La mijlocul anului 2020 Secretariatul Consiliului Economic susținut de BERD, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de Corporația Internațională Financiară elaborează Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici. În cadrul acestui exercițiu experții au discutat direct cu reprezentanții sectoarelor economice printre care și HORECA.

Una din solicitările companiilor din acest domeniu a fost reducerea cotei TVA.

Astfel, experții au propus în Matricea cu politici de recuperare a sectoarelor economice, reducerea cotei TVA pentru HORECA de la 15% la 12%.

Amintim că în 2019 statul a redus cota TVA pentru HORECA de la 20% la 10%. Acest lucru, potrivit concluziilor Studiul de impact al pandemiei COVID asupra sectoarelor economice și a Matricei cu politici, sectorul HORECA a înregistrat în 2019 venituri duble din vânzări –  de la 215 la 469 de milioane de lei. Mai mult, această măsură a contribuit la demararea procesului de ”albire” a sectorului, crescând substanțial vânzările trecute prin evidența contabilă.  Ulterior cota TVA a fost majorată din nou, în cele din urmă ajungând anul acestea la 15%.

Reducerea în jumătate a cotei TVA a fost compensată integral de creșterea de două ori a bazei de impozitare, volumului de vânzări.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

Termenul de aplicare a acestor facilități expira în 2020. Asociațiile de business din domeniu au abordat acest subiect în cadrul elaborării de către Secretariatul Consiliului Economic a Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economice. Documentul  a fost susținut de BERD, Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de Corporația Internațională Financiară.

În cadrul acestei cercetări a fost dezvoltată și o Matrice cu politici de redresare economică. Printre măsurile propuse se numără și extinderea termenului de aplicare a înlesnirilor fiscale la impozitul pe venit prevăzute pentru angajații a căror activitate de bază este „realizarea de programe”, aprobată de Parlament.

Aceste beneficii se vor răsfrânge asupra cca 1000 de companii IT nerezidente ai parcului IT cu cca 6000 de angajați. Cifra de a afaceri a acestor companii se ridică la circa 3 miliarde de lei.

Statul recurge la o astfel de acțiune pentru a asigura un mediu de afaceri previzibil și asigurarea unui climat investițional favorabil în industria tehnologiei informaţiei, dar și  pentru că vrea să ajute la creșterea numărului acestor specialiști în Moldova. Fiecare programator care muncește în țară contribuie nu doar la creșterea cifrei de afaceri a companiei în care activează, dar și la acumularea în buget a impozitelor pentru programele elaborate aici și exportate peste hotare.

În industria IT activează 1 687 companii, dintre care 656 sunt înregistrate în „Moldova IT Park”. Numărul angajaților în această industrie se ridică la 15 522 de persoane. În anul 2019 ponderea sectorul TIC în PIB-ul Republicii Moldova este de circa 7,1 %.  Este important de menționat faptul că exportul serviciilor IT doar a companiilor rezidente a MOLDOVA IT PARK este de 168 milioane dolari, exportul total al serviciilor IT 198 de milioane de dolari SUA, iar exportul total TIC constituie 254,99 milioane dolari SUA. Suma totală a veniturilor din prestarea serviciilor TIC era de peste 15 miliarde de lei, sau 860 de milioane de dolari SUA.

Curios este faptul că în sectorul IT activează doar 1,96% din toată populația angajată în câmpul muncii din Moldova (din 739 366 persoane) care reușește însă să producă tocmai 3,1% din PIB-ul țării.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.