Pe durata stării excepționale serviciile private de poștă și curierat au fost suprasolicitate (o creștere de 15-20%). Aceasta se explică și prin faptul că serviciile publice („Poșta Moldovei”) utilizează în mod normal cursele aeriene regulate. Ținând cont de anularea zborurilor pe aceste curse, livrarea trimiterilor poștale prin intermediul operatorului public a fost întreruptă. În mod special au fost afectate livrările din China care dețin cea mai mare cotă de livrări către persoanele fizice. În același timp, regimul special de lucru al funcționarilor publici din serviciile de vămuire au complicat lucrul operatorilor privați. La completarea declarațiilor vamale este necesară prezentarea documentelor confirmative care în mod automat presupune vizitarea de către adresați oficiului vamal din Chișinău. Or, în condițiile pandemiei, interacțiunea fizică și, mai ales, aglomerațiile de cetățeni, contravine măsurilor de distanțare socială.

Ținând cont de acest aspect, precum și de importanța serviciilor poștale și de curierat în perioada când relațiile la distanță au devenit „norma zilei”, se impune prestarea electronică a serviciilor de vămuire. Similar completării declarațiilor de venit, la completarea declarațiilor vamale, cetățenii trebuie să aibă posibilitatea să anexeze copiile scanate ale documentelor confirmative și să achite taxa de stat în regim online.

Un alt aspect relevant acestor servicii sunt politicile tarifare ale companiilor. În prezent, transportul de bunuri prin intermediul operatorilor privați și publici este asimetric. Zilnic cursele marfare sosesc încărcate sub capacitatea maximală de 350 tone (greutatea trimiterilor poștale spre Republica Moldova fiind de circa 300 tone) și pleacă deșarte (greutatea trimiterilor poștale din Republica Moldova fiind de circa 700 kilograme). În rezultat, costul serviciilor de poștă pentru consumator este practic dublu. O reducere substanțială a tarifelor ar putea să se producă ca urmare a echilibrării balanței de bunuri transportate. Un impediment în acest sens îl constituie faptul că cetățenii moldoveni pot face uz de serviciile PayPal (cel mai popular instrument de achitare în comerțul electronic) doar pentru a efectua plăți, neavând posibilitatea să încaseze plăți. Eliminarea acestui obstacol tehnic ar putea impulsiona enorm vânzările online din Republica Moldova, în special din partea micilor întreprinzători.

O altă trăsătură specifică perioadei de pandemie este creșterea cererii pentru serviciile poștale și de curierat pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Poșta Moldovei nu dispune de resurse necesare pentru a moderniza serviciile prestate și a face față acestei cereri. Costurile de locuțiune și de personal sunt destul de înalte, iar tarifele fiind reglementate de stat sunt cele mai joase. În același timp, cadrul legislativ împiedică dezvoltarea anumitor servicii. Spre exemplu, Poșta Moldovei are licență să presteze servicii bancare, doar că reglementările vamale prevăd încasarea taxelor de stat doar prin intermediul instituțiilor financiare.

Măsuri solicitate:

 

Implementarea serviciului electronic la perfectarea declarației vamale

Negocierea acceptării plăților prin PayPal către cetățenii Republicii Moldova

Efectuarea amendamentelor la Codul Vamal în sensul acceptării plăților efectuate prin intermediul ÎS Poșta Moldovei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Fabricile din sectorul industriei alimentare au activat într-un regim obișnuit în condițiile stării excepționale, deși adaptarea la noile cerințe sanitare a avut un impact asupra producției. În particular, au fost înregistrate costuri suplimentare pentru implementarea normelor de igienă, iar purtarea vizierelor și a mănușilor de protecție a afectat negativ productivitatea muncii. Pe segmentul sucurilor și a conservelor din fructe și legume s-a modificat cererea din partea consumatorilor. Nefiind considerate produsele de primă necesitate, vânzările acestora pe piața internă au scăzut cu circa 20-25%, iar producția exportată a scăzut cu aproximativ 15% în semestrul I al anului curent. S-a modificat și structura vânzărilor. În particular, au scăzut vânzările prin intermediul magazinelor mici și vânzările în provincie. Închiderea unităților de alimentație publică pe durata stării excepționale, precum și închiderea școlilor și grădinițelor, au contribuit în mod clar la reducerea vânzărilor.

În consumul intern, aproximativ jumătate din producția de sucuri și conserve de fructe și legume este autohtonă, iar cealaltă jumătate – de import. Condițiile de concurență nu sunt favorabile pentru producătorii locali: componenta „naturală” în sucurile de import fiind mai mică, prețurile la aceste categorii de produse sunt mai competitive. Valorificarea noilor piețe de export este limitată la țările cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb. Există un potențial enorm de comercializare pe piețele din China, India, Israel, însă barierele tarifare de 20-50% împiedică acest lucru.

În ceea ce privește segmentul produselor de cofetărie și panificație, în lumile martie-aprilie s-a înregistrat o creștere a vânzărilor de 10-15% după care vânzările s-au stabilizat. Închiderea grădinițelor, școlilor și a unităților de alimentație publică a avut un impact negativ și asupra acestui segment al industriei alimentare. Potențial de export al produselor de cofetărie și panificație este în mare parte neexploatat. Creșteri sporadice au fost înregistrate pe piețele din SUA și Germania (biscuiți, turte dulci), însă piața UE este inaccesibilă pentru o gamă largă de produse care conțin componente de origine animalieră (unt, lapte, ouă). Respectiv, pentru a accede pe rafturile din UE, producătorii locali sunt nevoiți să importe componente care, deși sunt accesibile pe piața locală, nu sunt certificate în mod corespunzător.

Atât producția, cât și vânzările de ulei de floarea-soarelui nu au fost afectate de COVID. Din contră, uleiul fiind un produs de primă necesitate, consumul extern al acestuia este în creștere, iar fluctuațiile în producția de ulei condiționată de sistarea temporară a activității unor fabrici din străinătate, a scos în evidență nișe noi pentru desfacerea producției (Etiopia, Tanzania). Estimativ, cifra de afaceri pentru fabricile de ulei este în creștere cu 15%.

Necesitatea respectării normelor sanitare este conștientizată pe deplin: un mic focar de infecție este pe măsură să oprească producția, veniturile ratate din cauza staționării fiind de 7 milioane lei. Fluidizarea procedurilor de vămuire este de maximă importanță: zilnic pe teritoriul uzinei intră și pleacă circa 120 unități de transport, însă procedurile de obținere a certificatelor de origine complică managementul operațional.

Componenta de import în producția de uleiuri este neglijabilă, materia primă fiind în proporție de 97% produsă local. Cu toate acestea, fluctuațiile producției agricole de floarea-soarelui taxează potențialul de export al uleiurilor. Într-un an „bun”, când producția de floarea-soarelui este de 900-950 mii tone, procesarea a 340 mii tone în ulei nu întâmpină careva dificultăți. În schimb, dacă recolta este mică, iar producătorii agricoli își vând recolta la export, fabricile de ulei rămân fără materie primă. Din cauza secetei din lunile aprilie-mai, producătorii se așteaptă la o recoltă redusă de doar 500 mii tone de floarea-soarelui, or, în condițiile când toată recolta va fi exportată, capacitățile de procesare vor rămâne nevalorificate.

O problemă comună pentru toți procesatorii din industria alimentară sunt cotele diferențiate de TVA. Producătorii agricoli au posibilitatea să vândă producția la 8% TVA, în timp ce procesatorii sunt obligați să achite TVA de 20%. Respectiv, diferența de 12% îi face necompetitivi pe procesatorii de producție agricolă în comparație cu intermediarii care oferă un preț mai mare și recuperează TVA la efectuarea exportului. Această distorsiune a pieței generează pierderi pentru economia națională – în loc să încurajeze exporturile de producție agricolă procesată, aceasta stimulează exporturile de materie primă. O cotă redusă la TVA, nediferențiată pentru întreg lanțul valoric, ar normaliza piața și ar permite valorificarea plenară a potențialului de export.

Măsuri solicitate:

 

Aplicarea cotei unice reduse la TVA pe întreg lanțul valoric din sectorul agro-alimentar

Negocierea unor clauze mai avantajoase pentru producătorii locali în acordurile de liber schimb (China, India, Israel)

Implementarea standardelor de calitate care ar permite accesul pe piețele din UE a producției care conține componente de origine animalieră

Adoptarea unor protocoale de igienă pentru întreprinderile din industria alimentară

Digitalizarea procedurilor de obținere a certificatelor de origine pentru întru fluidizarea traficului de marfă la trecerea frontierei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Impactul cel mai sesizabil asupra industriei mobilei s-a produs pe durata stării excepționale, atunci când, de rând cu alte unități comerciale, a fost sistată activitatea saloanelor de mobilă. Specificul acestei industrii este producția just-in-time – în 2-3 săptămâni de la plasarea comenzilor prin intermediul saloanelor de mobilă. Respectiv, chiar dacă nu au existat restricții cu privire la activitatea fabricilor de mobilă, capacitatea limitată a depozitelor pentru stocarea producției finisate a condiționat stoparea producției de către producătorii de mobilă. Pe durata stării excepționale angajații din această industrie s-au aflat în șomaj tehnic, salariile lor fiind compensate parțial. În consecință, pe durata celor 2 luni de staționare fabricile de mobilă au suportat costuri care nu au fost acoperite prin vânzări. Cu toate acestea, se estimează că în absența unei noi perioade de sistare a activității, volumul vânzărilor în 2020 va fi aproximativ la nivelul anului precedent. Acest fapt se datorează nu în ultimul rând revenirii în țară a moldovenilor aflați anterior la muncă în străinătate. Reducerea comenzilor din partea HORECA a avut un impact negativ, dar nu hotărâtor. Performanța robustă a sectorului în anii precedenți a facilitat accesul la finanțare, ceea ce a permis onorarea neîntreruptă a obligațiunilor de plată din contul rezervei de lichiditate.

Vânzările online nu s-au dovedit a fi o soluție viabilă, dat fiind că cumpărătorii preferă să aprecieze marfa nemijlocit în saloanele de mobilă, dimensiunea, culoarea, aspectul fiind critice pentru luarea deciziei de cumpărare. Reprezentanții sectorului au menționat că legea cu privire la comerțul electronic e concepută pentru achitarea facturilor online și nu corespunde exigențelor.

Reprezentanții sectorului se conformează conștiincios cu protocoalele sanitare legate de pandemie, dar constată că închiderea saloanelor de mobilă nu a fost justificată – suprafețele mari pe care este expusă marfa reprezintă un risc mai mic decât cel din transportul public.

Producția de mobilă este conectată puternic la comerțul extern. Componenta de import de materie primă la producția de mobilă laminată, tapițată și la feronerie este practic 100%. Relațiile cu furnizorii s-au schimbat pe durata pandemiei. Dacă anterior comenzile se făceau cu 4 săptămâni înainte de livrare, acum se cer minimum 8 săptămâni. În același timp, furnizorii insistă pe achitări imediate, spre deosebire de perioada de până la pandemie. Pe de altă parte, mobila produsă în Moldova deține o cotă semnificativă pe piața din România. Acest lucru se explică prin rapiditatea executării comenzilor, prețurile accesibile la mobila produsă din material laminat (fabricile de mobilă din România sunt orientate spre producția de lux, din lemn) și încrederea consumatorilor (mobila din laminat produsă în Ucraina nu este întrebată).

Costurile manoperei au o tendință de creștere – muncitorii calificați (inclusiv absolvenții școlilor profesionale) iau drept referință salariile pe care le-ar putea câștiga în România sau Republica Cehă, care se confruntă cu un deficit de brațe de muncă. Pe termen mediu, productivitatea sectorului ține de tehnologizarea producției – achiziționarea strugurilor noi reduce costurile manoperei.

Ținând cont de cele expuse, se poate afirma că avantajul competitiv pe care îl are la moment Republica Moldova la exporturile de mobilă se va eroda odată cu scumpirea manoperei dacă nu se vor întreprinde măsuri de creștere a productivității în baza tehnologiilor noi.

Măsuri solicitate:

 

Evitarea sistării activității saloanelor de mobilă în eventualitatea declarării unei noi stări excepționale

Stimularea investițiilor în tehnologizarea producției de mobilă

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Industria materialelor de construcție a fost profund afectată pe durata stării excepționale când punctele de comercializare au fost oficial închise. Cifra de afaceri a scăzut în această perioadă c 82%. Este adevărat că vânzările online au crescut în aceiași perioadă de 10 ori față de perioada de până la pandemie și au menținut evoluția pozitivă după redeschiderea unităților comerciale, însă vânzările online reprezintă doar 1% din totalul vânzărilor. Problema este că acest segment poate fi abordat doar de specialiști, iar gama standardizată de produse oferită online se referă doar la 70 mii poziții. În mod normal, consumatorii neprofesioniști preferă să facă alegerea în incinta magazinului. Chiar dacă volumul vânzărilor și-a revenit în lunile iunie-iulie, profitul întreprinderilor din sector ar putea fi de 4 ori mai mic decât anul trecut.

Reieșind din optica vânzărilor materialelor de construcții, impactul pandemiei nu se va face simțit în anul curent, dat fiind faptul că cererea pentru materiale de construcții se manifestă la etapa finală, de finisare. Cu toate acestea, încetinirea ritmurilor de construire, atât din motive obiective (scăderea puterii de cumpărare), cât și subiective (tergiversarea eliberării autorizațiilor de construcție), va produce un impact sesizabil în anul următor. O soluție benefică în acest sens ar fi demararea fazei III a proiectului „Prima Casă” deoarece s-a constatat efectul catalizator al acestei inițiative asupra sectorului construcțiilor la general și a materialelor de construcții în particular.

Protocoalele sanitare se consideră binevenite, ele permițând atât izolarea cazurilor individuale de îmbolnăvire, cât și carantina persoanelor aflate într-un contact nemijlocit cu acestea. Astfel, este evitată sistarea activității și remunerarea parțială a angajaților aflați în șomaj tehnic.

Datorită rezervei de materie primă, producția nu a avut de suferit. În producția materialelor de finisare se utilizează circa 30-40 componente, majoritatea fiind de import. Doar creta și ghipsul sunt furnizate din carierele din Republica Moldova, însă despre volume de producție mai mari se poate vorbi doar în contextul accesului la piețele externe de desfacere. Actualmente, acordul de liber schimb cu statele din CSI aplică standarde incompatibile cu producția modernă, oferind avantaje nemeritate producătorilor din Rusia și Kazahstan. Deși piața din România este atractivă (costurile înalte de transport nu permit o geografie mai amplă), procedurile vamale aplicate la intrarea mărfii în România (3-5 zile) știrbesc din fiabilitatea investițiilor în această direcție.

Producția de ciment se află în derivă din motive nelegate de pandemie. Cota producției de ciment importată din Ucraina pe piața locală este în creștere, ajungând să constituie 10-20%, în timp ce exporturile de ciment din Republica Moldova sunt blocate de instanțele judecătorești din Ucraina prin acțiuni anti-dumping. În conformitate cu acestea, cimentului moldovenesc i se vor aplica tarife de 94,6% timp de 5 ani. Republica Moldova nu a inițiat măsuri-oglindă și nu a atacat decizia ucraineană la OMC, deși balanța comercială cu Ucraina este în favoarea ultimei. Potrivit experților din domeniu, cimentul ucrainean are o calitate de conformitate inferioară celui moldovenesc, iar utilizarea lui în construcții poate afecta negativ stabilitatea seismică a edificiilor.

Situația creată relevă necesitatea fortificării capacităților statului în materie de: 1. diplomație economică și abilitatea de a reacționa prompt în asemenea situație; 2. aplicarea drepturilor și obligațiunilor care reies din tratatele internaționale și statutul de membru OMC; 3. exercitarea eficientă a controlului calității bunurilor de import și protecția consumatorului local.

Măsuri solicitate:

 

Demararea fazei III a proiectului „Prima Casă”

Fortificarea capacităților autorităților publice în materie de: 1. diplomație economică și abilitatea de a reacționa prompt în asemenea situație; 2. aplicarea drepturilor și obligațiunilor care reies din tratatele internaționale și statutul de membru OMC; 3. exercitarea eficientă a controlului calității bunurilor de import și protecția consumatorului local.

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Industria grea din Republica Moldova este reprezentată în mare parte de companii internaționale care furnizează componente pentru producătorii de autovehicule și a căror cifră de afacere depinde în mod direct de volumul comenzilor din străinătate. Astfel, un efect al pandemiei, care afectează economia mondială, este scăderea consumului cu caracter investițional, prin urmare și cererea de componente pentru autovehicule este în scădere. Reprezentanții industriei grele din Republica Moldova estimează o reducere a cifrei de afaceri până la 70-80% față de nivelul planificat pentru 2020. Cu toate acestea, merită să menționăm despre anumite tendințe structurale care pot favoriza Republica Moldova în funcție de conjunctură:

Astfel, închiderea unor unități de producție în străinătate (Mexic) a condus la creșterea volumului de comenzi (din China) față de uzinele din Republica Moldova. Costul relativ mai ieftin al forței de muncă din Republica Moldova, regimul de impunere fiscală, costurile de transport, ne fac mai competitivi în comparație cu principalii competitori regionali.

În același timp, se formează un deficit de forță de muncă calificată, care trebuie tratat cu grijă. În particular, sunt solicitate studiile superioare la categoria mecanică asistată la calculator și managementul tehnic al producției. Perspectivele unui parteneriat strategic cu cea mai cotată universitate europeană în acest domeniu (RWTH din Aachen) fac aceste programe de master deosibit de valoroase, însă curricula pentru programele respective necesită a fi acreditată cât mai curând.

Cu referire la forța de muncă este de menționat și faptul că pe durata carantinei (aprilie), 90% din angajații din industria grea s-au aflat în șomaj tehnic, beneficiind de subvențiile parțiale la remunerarea muncii oferite de stat. Începând cu luna mai, 80% din angajați au revenit la locurile de muncă. Totodată, închiderea școlilor și grădinițelor complică opțiunile multor angajați care sunt nevoiți să rămână acasă îngrijind copiii. Din numărul de 11,400 de muncitori de la rezidenții ZEL Bălți, circa 10,000 au revenit la locurile de muncă, ceea ce denotă faptul că companiile lucrează la 75-80% din capacitate.

O altă direcție de perspectivă, care ar putea deveni instrumentală în substituirea importurilor, ține de implementarea programului de dezvoltare a furnizorilor locali. În particular, această inițiativă se implementează în prezent de ZEL Bălți. Conform inițiative 100 de producători locali au avut șansa să aplice la un program de evaluare implementat de experți din Germania și Republica Cehă, în urma căruia 50-60 vor primi recomandări specifice pentru a se califica în calitate de furnizori (componente din plastic, cauciuc etc.) pentru companiile mari din industria grea. În raport cu aceștia din urmă, ar fi benefic ca statul să pună în aplicare un mecanism de subvenționare a investițiilor (după modelul PARE 1+1) care să maximizeze potențialul local. Ar fi optimal ca întreprinderile de stat, care importă materie primă din străinătate (Termoelectrica, Fabrica de Sticlă) să încurajeze în mod similar producătorii locali.

De asemenea nu este neglijabil volumul de achiziții de consumabile de pe piața locală. Anual companiile din ZEL consumă producție locală în volum de circa 26 milioane Euro, a cărei introducere pe teritoriul ZEL este tergiversată de controlul vamal și este supusă impozitării la cota TVA de 20%. O soluție simplă a acestui impas logistic, care favorizează procurările din străinătate, ar fi majorarea plafonului pentru livrările la cota „0” TVA de la 300 la 500 lei.

O altă problemă cu care se confruntă sectorul ține de amendamentele la Codul Vamal (articolele 315 și 317), prin care se impune licențierea exporturilor deșeurilor din producție. Or, fiind vorba despre deșeuri, a căror proveniență este materia primă importată, aceste amendamente practic vor impune realizarea deșeurilor pe piața locală la prețuri mici, ceea ce va afecta competitivitatea.

Măsuri solicitate:

 

Acreditarea programelor de master la specialitățile solicitate de industria grea

Implementarea unui program național de dezvoltare a furnizorilor locali după modelul PARE 1+1

Majorarea plafonului pentru livrările de consumabile pe teritoriul ZEL impozitate la cota „0” TVA de la 300 la 500  lei

Renunțarea la modificarea Codului Vamal în partea ce ține de introducerea regimurilor noi pentru ZEL și licențierea exporturilor de deșeuri

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Tipic pentru sectorul agricol este faptul că dificultățile legate de pandemie au fost eclipsate de cele provocate de seceta. Nivelul scăzut de umiditate a solului după lunile de iarnă și seceta din lunile aprilie-mai au compromis recolta de cerealiere (-75% față de 2019) și fructe (-50% la cireșe, -40% la prune, -50% la caise, -10% la mere). În primele luni de pandemie vânzările de producție agricolă nu au fost afectate negativ, dat fiind că în aceste luni se realizau stocurile rămase de struguri și mere din recolta anului precedent. Consumul de producție agricolă din sectorul HoReCa a avut un impact negativ, care, însă, a fost compensat de vânzări mai bune în rețeaua de magazine.

Seceta a developat o problemă inerentă a sectorului agricol și anume, aprovizionarea cu apă pentru irigare. Strategia de dezvoltare a agriculturii prevede reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă care ar permite irigarea a 122 mii hectare și construcția sistemelor noi pentru o suprafață de 116 mii hectare. În raport cu aceste obiective, în termeni practici, au fost reabilitate doar 10 sisteme de irigare din fondurile programului COMPACT pentru o suprafață de 115 mii hectare. Conectarea producătorilor agricoli la sistemele de aprovizionare cu apă rămâne o provocare majoră. Accesul limitat la apă este principala constrângere pentru investițiile în agricultura de performanță. De asemenea, se dorește aprobarea regulamentului cu privire la utilizarea apelor subterane. În conformitate cu estimările Băncii Mondiale, valoarea monetară a pierderilor climatice anuale este de circa 700 milioane dolari SUA.

Un alt aspect critic pentru dezvoltarea agriculturii ține de accesul la resurse financiare. Potrivit reprezentanților din sector, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în agricultură în volum de 1 miliard de lei este insuficient, dorindu-se majorarea acestuia până la 3-5 miliarde lei, astfel încât producătorii agricoli să poată concura în condiții mai echitabile cu producătorii regionali, care din start beneficiază și de economii de scară și subsidii mai mari. Concomitent, există o controversă ce ține de situația financiară a fermierilor: deși efectele pandemiei reprezintă pe bună dreptate o forță majoră, dificultățile financiare întâmpinate de producătorii agricoli țin într-o măsură mai mare de condițiile climatice decât de starea de urgență legată de pandemie.

Nu în ultimul rând se impune lansarea unui program dedicat micilor întreprinderi de procesare (în sate). În prezent, în structura exporturilor de producție agricolă predomină materia primă, cu valoare adăugată mică. Crearea întreprinderilor de procesare mici ar lărgi spectrul de cumpărători de materie primă agricolă pe piața locală și ar permite dezvoltarea producției semi-fabricate pentru export, cu valoare adăugată mai mare. În plus, producția prelucrată nu este într-atât de perisabilă și diminuează vulnerabilitatea fermierilor la oscilațiile de preț.

Printre deficiențele de ordin normativ se numără: (i) reglementarea raporturilor de muncă în cazul angajării zilierilor; (ii) imposibilitatea aplicării consecvente a normelor juridice ce țin de comerțul intern, potrivit cărora 50% din rafturile magazinelor trebuie să fie dedicate producției autohtone; (iii) ritmul lent de recunoaștere a produselor de uz fitosanitar (în condițiile când cele de gamă largă sunt interzise) și (iv) incoerența regimului de impozitare la cota redusă de TVA de 8% (doar căpșunile, zmeura, coacăza și murele sunt recunoscute, în timp ce alte bacifere, precum goji sau cătina – nu).

Măsuri solicitate:

 

Majorarea investițiilor publice în sisteme de irigare

Majorarea Fondului de național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural până la 3 miliarde lei

Stimularea investițiilor în mici întreprinderi de procesare a producției agricole

Promovarea, prin campanii informaționale, a consumului de producție autohtonă

Modificarea cadrului normativ în aspecte ce țin de: (i) reglementarea muncii zilierilor; (ii) recunoașterea accelerată a produselor de uz fitosanitar; (iii) aplicarea uniformă a cotei reduse de TVA la culturile bacifere

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Comerțul cu amănuntul a fost afectat în măsură inegală de pandemie. Dacă în privința magazinelor alimentare se poate constata că acestea au funcționat inclusiv și pe perioada de carantină, inclusiv am avut vânzări sporite datorită faptului că piețele agricole, restaurantele, cafenele și barurile au fost închise în acea perioadă, lucrurile se prezintă diferit pentru magazinele de îmbrăcăminte și electrocasnice. Nici după relaxarea restricțiilor situația nu s-a ameliorat cardinal. Chiar dacă acestea funcționează în regim normal, aplicând normele de igienă impuse de autorități, cumpărătorii și-au schimbat preferințele de consum. Aparatele de uz casnic, îmbrăcămintea etc., nereprezentând obiecte de primă necesitate, se vând mai lent. În special, se denotă absența sectorului corporativ, care reprezenta o bună parte a cererii de consum. Per total, în luna martie a avut loc o ușoară creștere a cifrei de afaceri (estimativ 4-5%), datorată exclusiv segmentului de supermarketuri, în luna aprilie vânzările sunt în scădere de 20% față de luna respectivă a anului precedent. Este foarte plauzibil ca acest nivel să reprezinte „noua realitate” și să fie caracteristic pentru restul anului 2020.

În eventualitatea impunerii unui nou șir de restricții, se consideră oportun ca acestea să nu fie aplicate fără fundamentare suficientă, ci să se fie luate în calcul riscurile reale pentru sănătatea publică, gestionate proactiv prin aplicarea măsurile de igienă. La fel, s-a constatat frecvența abuzurilor din partea organelor de control, ale căror amenzi uneori au fost arbitrare și au avut un caracter de expropriere, din cauza mărimii acestora. Previzibilitatea condițiilor de lucru este, de asemenea importantă. Normele sanitare noi, condițiile de activitate presupun eforturi (inclusiv și financiare) de ajustare, iar conformarea este dificilă atunci când acestea intră în vigoare a doua zi după adoptarea lor. Unele măsuri sanitare (e.g. termometrarea la intrarea în spațiile comerciale) se consideră neeficiente, dat fiind că marja de eroare a aparatelor este de 70-80%, în timp ce costurile de conformare (o persoană dedicată) sunt destul de ridicate pentru unitățile comerciale mici.

Măsuri colicitate:

 

Aplicarea normelor sanitare în funcție de riscurile reale pentru sănătatea publică

Introducerea unui moratoriu temporar asupra controalelor cu excepția ANSA

Stimularea investițiilor în centre regionale de logistică prin parteneriate public-private

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

De rând cu industria turismului și HoReCa, sectorul transporturilor este unul din cele mai afectate sectoare din economia națională afectate de pandemie. Într-o măsură diferită au fost afectate negativ toate segmentele acestui sector. Transportul de mărfuri a înregistrat o scădere de 35% în primele 5 luni din 2020 față de perioada respectivă a anului precedent (la finele iunie scăderea s-a atenuat puțin -22% deși rămâne mult sub valorile din anul precedent). Deși circulația internațională este mai dificilă pe durata pandemiei, factorul decisiv în curbarea numărului de curse ține de imposibilitatea obținerii autorizațiilor de transport pe teritoriul unor state (Rusia, Turcia, Ungaria). Și mai gravă este situația pe segmentul transportului terestru de călători: cifrele operative din sistemul Autogări Moderne atestă o scădere de 63% a numărului de bilete vândute la cursele suburbane în comparație cu perioada de până la începutul pandemiei; 70% la cursele interurbane și 87% la cursele internaționale. De menționat că numărul curselor nu s-a redus proporțional (23, 40 și 67%, respectiv) ceea ce înseamnă că cursele care circulă au un număr mai mic de călători și operează cu un coeficient de îmbarcare de 25-30%, înregistrând pierderi.

Contrar așteptărilor, Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o situație similară. Transporturile marfare pe cale ferată au scăzut în medie cu 45%, din care mărfurile transportate la export cu 26%, cele importate – cu 15%, cele tranzitate – cu 71%, iar transportul intern – cu 3%. Principalele curse internaționale de călători (Sankt-Petersburg și Moscova) sunt suspendate până la schimbarea deciziei autorităților din Federația Rusă. Transportul intern de călători funcționează, însă în condițiile unor tarife sociale pentru această categorie de călători, situația financiară a CFM rămâne a fi una precară.

Impactul pandemiei asupra sectorului de transporturi este multidimensional: la pierderile înregistrate din volumul diminuat al vânzărilor se adaugă și concurența neloială din partea transportului ilicit de pasageri. Cursele regulate de pasageri se conformează cu restricțiile de călătorie din Republica Moldova și țările de destinație și activează în condițiile economiei formale (aplicând TVA, achitând accize la procurarea motorinei), în timp ce transportul ilicit evită atât restricțiile de călătorie, cât și o serie de costuri. Mai grav, șoferii care efectuează cursele regulate sunt plătiți în funcție de numărul de ore petrecute la volan, or în condițiile în care numărul de curse a scăzut, salariile lor au scăzut cu 30-40%. Există riscul ca pe termen mediu și lung să avem un deficit de șoferi, aceștia fiind atrași de perspectiva unor salarii mai mari pentru aceiași muncă efectuată în UE sau Rusia.

Dificultățile financiare întâmpinate de operatorii de transport sunt enorme. Plățile de dobânzi la credite au fost amânate pe durata stării de urgență doar până la 29 iunie, fără să se pună în aplicare un grafic de rambursări eșalonate pe o perioadă mai lungă.

Acceptând că efectele pandemiei nu pot fi controlate de autorități și că transportul licit de călători nu se va relansa în curând, cea mai mare îngrijorare pentru transportatori ține de competitivitatea costurilor la transportul de marfă. În această ordine de idei, reprezentanții sectorului transporturi pledează pentru următoarele: (i) accelerarea serviciilor online de eliberare a autorizațiilor de transport (planificate pentru a fi lansate la 1 ianuarie 2021); (ii) reducerea cu 50% a taxei rutiere; (iii) diminuarea costului asigurărilor în sistemul „Cartea Verde” și aplicarea sistemului bonum-malum la stabilirea primelor de asigurare contra accidentelor rutiere (statistic vorbind, șoferii cu experiență comit mai puține accidente rutiere); (iv) rambursarea a 50% a accizelor la motorină (pentru combaterea transportului ilicit); (v) aplicarea cotei „0” la TVA pentru stațiile de reparație de mașini (actualmente acestea operează în sectorul informal, iar transportatori sunt obligați să achite în numerar din alte surse); (vi) utilizarea canalelor diplomatice și dotarea echipelor mobile ANSA pentru deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei (actualmente „coridorul verde” permite doar trecerea frontierei prin Leușeni, iar pe direcția estică – doar Otaci și Criva).

Măsuri solicitate:

 

Introducerea TVA cu cota 0 la transportul de pasageri pe rute naționale

Scutirea de plata impozitului pe venit din activitatea de  întreprinzător pentru anul 2020 și 2021

Amânarea cu 6 luni a plăților obligatorii de asigurări sociale și fondul de pensii precum și plăților pentru asigurarea medicală obligatorie

Modificarea Legii nr. 160 și micșorarea cu 50% a costului autorizațiilor pentru transportul internațional de marfă

Accelerarea introducerii serviciilor online de eliberare a autorizațiilor de transport

Reducerea cu 50% a mărimii taxelor rutiere pentru autobuze și camioane

Compensarea a 50% din costul accizelor combustibilului consumat la transportul rutier de marfă și transportul rutier de pasageri pe rute regulate analogic practicii UE

Deducerea la cheltuieli a costului tuturor lucrărilor de întreținere și reparație a unităților de transport

Utilizarea canalelor diplomatice și dotarea echipelor mobile ANSA pentru deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

 Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Lovitura de grație asupra sectorului Restaurante și Catering (ReCa) a survenit chiar din primele zile de declarare a situației excepționale. Cifra de afaceri din acea perioadă a devenit de zero absolut („zero este zero”) în timp ce stocurile de produse, materie primă, adesea perisabile erau încă pline. Arenda, salariile, dobânzile la credite reprezintă o componentă semnificativă a costurilor, care au rămas în continuare la același nivel. Estimativ, circa 25-30% din angajații restaurantelor care au livrat la domiciliu au fost disponibilizați, ponderea lor la restaurantele care nu făceau livrări, fiind și mai mare (au fost menținut doar nucleul firmei: administratorul, contabilul, bucătarul). În cazuri individuale, prestatorii serviciilor de locuțiune au coborât sau chiar anulat plățile de arendă pentru lunile martie-aprilie, dar este puțin probabil ca acest act de caritate să se transforme în ceva sustenabil. O cale alternativă pentru mulți agenți economici din acest sector care nu erau împovărați cu credite a fost să sisteze definitiv activitatea, renunțând la veniturile viitoare dar și la costurile actuale.

După reluarea activității, s-a dovedit că revenirea la normalitate nu mai e posibilă. În luna iunie vânzările au constituit doar 30% din cifra respectivă în anul precedent, iar în luna iulie – aproximativ 50%. În condițiile actuale majoritatea agenții economici din acest sector au numărate lunile până la faliment (aproximativ 6-9 luni.) Potrivit estimărilor, în primăvara anului viitor nu vor rămâne în picioare mai mult de 1/3 din barurile, cafenelele și restaurantele care există astăzi.

În plan social, impactul cel mai negativ vine de la disponibilizarea personalului direct și indirect implicat în sectorul alimentației publice, care ajunge la circa 50 mii de angajați. Ținând cont de numărul de furnizori (aproximativ 90 mii) care alimentează acest sector cu materie primă, o serie de impacturi în lanț este foarte probabilă. Din mărturiile companiilor afectate, procedurile de calificare a persoanelor disponibilizate ca șomeri de către ANOFM sunt anevoioase și nu duc la niciun rezultat. În aceiași perioada instituțiile publice activează în regim redus de muncă, numărul de aplicații este mare, iar întru evitarea contactului fizic, se prezintă copiile scanate ale documentului, care manual sunt introduse în baza de date. Niciunul dintre aplicații la ajutor de șomaj nu au beneficiat de o rezoluție pozitivă. De asemenea, subvenționarea taxelor salariale nu a avut efectul scontat, dat fiind că patronii nu au avut din ce să achite șomajul tehnic și a disponibilizat angajații în masă.

Un deranj în activitatea actuală a restaurantelor vine de la modul imprevizibil și neuniform de aplicare a restricțiilor. Este dificil din punct de vedere logistic să te conformezi cu normele noi, anunțate prin mijloace media la 9 seara și să le pui în aplicare la deschiderea localului a doua zi de dimineață. Ar fi mai oportun ca intrarea în vigoare a noilor norme să se producă în 3-4 zile astfel încât agenții economici din ReCa să-și poată ajusta modelul de business. Unele norme nu sunt bine fundamentate  și implementabile (cum ar fi demonstrarea legăturii de rudenie, aplicarea distanței de 1,5 metri între clienți și nu între mese cum se practică în alte țări). La fel nu este clar ce se întâmplă cu normele mai vechi din moment ce în vigoare intră alte norme noi care parțial le substituie. Activitatea organelor de control și constatatoare (în afară de ANSA, care are competențe clare în acest domeniu, la control se prezintă poliția, pretura etc.) este în contradicție cu promisiunea statului de a ajuta, iar amenzile aplicate, din cauza mărimii exagerate a acestora, au caracter de expropriere.

Măsuri solicitate:

 

Subvenționarea integrală a creanțelor pentru șomajul tehnic de rând cu taxele salariale pe durata carantinei

Uniformizarea și previzibilitatea aplicării restricțiilor de sănătate publică

Moratoriu asupra controalelor/verificărilor inopinate cu excepția celor de la ANSA

Simplificarea procedurilor de înregistrare la ANOFM a șomerilor și majorarea bugetului pentru alocațiile de șomaj și acordarea unui suport financiar direct angajaților staționați echivalent cu suma indemnizației

Stabilirea unui regim special de taxe pentru sectorul alimentației publice (5-10% TVA)

Exonerarea tinerilor angajați de la plata taxelor sociale în primii doi ani de activitate

Facilitarea locuțiunii la prețuri reduse (prin licitație) pe terenuri publice

Stimularea pieței de desfacere prin achitarea tichetelor de masă (supliment nemonetar la ajutorul de șomaj sau social) în volum de 300-400 milioane lei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

În faza actuală a pandemiei, efectele majore asupra sectorului construcții întârzie să se manifeste. O încetinire a vânzărilor de locuințe s-a manifestat pe parcursul lunilor de carantină (martie-aprilie), atunci când potențialii cumpărători nu au avut posibilitatea fizică de a inspecta viitoarea locuință. Cu toate acestea, vânzările de locuințe au fost reluate începând cu luna mai în volum comparabil cu cel din 2019 – parțial aceasta se explică prin cererea nesatisfăcută în lunile anterioare. Cu toate acestea, un impact plenar asupra sectorului construcții se așteaptă spre finele anului – un semnal în acest sens îl constituie vânzările reduse de materiale de construcții din prima jumătate a anului curent și reducerea numărului de acte permisive solicitate/eliberate în această perioadă.

Dificultăților condiționate de pandemie li se alătură și o serie de impedimente mai vechi care obstrucționează activitatea sectorului. În primul rând este vorba despre procesul lent și complicat de eliberare a autorizațiilor de construcție în municipiul Chișinău, necesitatea actualizării planului urbanistic fiind un obstacol artificial din moment ce în lipsa acestuia autoritățile publice locale urmează să se conducă de planul vechi. Un alt obstacol ține de tergiversarea adoptării în Parlament al Codului urbanismului și construcțiilor, care integrează un set de reforme așteptate de sector. În particular, se tratează despre reforme care ar propulsa Republica Moldova în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale, conform căruia poziția noastră în clasamentul mondial pentru 2020 la capitolul acte permisive în construcții este 156 din 190 de țări.

Accesul constructorilor și drumarilor la sistemul de achiziții publice este limitat. În ceea ce privește construcția de locuințe sociale este așteptată lansarea celei de-a treia faze a proiectului susținut (în proporție de 65%) de Banca Consiliului Europei. În același timp, participarea drumarilor din Republica Moldova la proiectele de infrastructură a drumurilor este condiționată de volumele mari de lucrări pe care acestea nu le pot susține decât în consorții cu companii străine, rolul participantului local fiind unul „decorativ”. Licitarea unor loturi mai mici ar spori gradul de participare al companiilor din Republica Moldova. Condițiile de tender (și ulterior de plată) se consideră a fi neechitabile în comparație cu licitații similare organizate de Banca Mondială sau Națiunile Unite. Se pune accentul doar pe prețuri cânt mai mici, oferta tehnică contând doar 20%, ceea ce practic împiedică companiile să participe la achiziții publice. O ajustare a termenilor de licitație la standardele internaționale se consideră a fi o condiție necesară pentru stimularea investițiilor în acest domeniu. La fel, achitarea lucrărilor în termeni de 2-4 săptămâni după semnarea actelor de primire-predare trebuie să fie o normalitate, ceea ce nu se atestă în raport cu lucrările efectuate în favoarea clienților din sistemul bugetar.

Concomitent, există un potențial redus de înlocuire a importurilor de materiale de construcție. Dacă în partea ce ține de materia primă (ciment, pietriș, beton, cărămidă) lucrurile stau comparativ mai bine, alte materiale de construcții (teracotă, vopsele, sticlă tehnică) provin exclusiv din import.

Măsuri solicitate:

 

Simplificarea procesului de eliberare a actelor permisive în domeniul construcțiilor

Adoptarea Codului urbanismului și construcțiilor

Modificarea Legii achizițiilor publice

Adoptarea standardelor internaționale la efectuarea achizițiilor publice și diminuarea ca volum a loturilor licitate

Lansarea fazei III a proiectului de construcție a locuințelor sociale

Achitarea în termeni rezonabili (2-4 săptămâni) a plăților aferente lucrărilor predate

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”