21 de obiective din 80 a Foii de parcurs pentru stimularea digitalizării economiei și dezvoltării comerțului electronic sunt deja puse în aplicare, urmare a implementării Pachetului digital 1.0 și acțiunilor conexe promovate de Consiliul Economic. Încă 26 urmează să fie atinse odată cu promovarea Pachetului eComerț.

Astfel, 10 subiecte, din 17 ce vizează obiectivul ”Dezvoltarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru afaceri” sunt realizate, printre care: introducerea principiului ”implicit digital” pentru serviciile publice acordate persoanelor juridice; înregistrarea la distanță a unei companii, modificarea documentelor de constituire sau de lichidare a afacerii; posibilitatea utilizării semnăturii electronice în raporturile de muncă între angajator și salariat, inclusiv semnarea contractelor de muncă la distanță; recunoașterea unilaterală a semnăturilor electronice avansate calificate emise în statele UE și posibilitatea de a interacționa cu autoritățile din Moldova la distanță pentru diasporă și investitorii europeni; posibilitatea de a obține semnătura electronică avansată calificată în consulatele RM și de actualizare la distanță a semnăturii digitale; eliminarea notificării și autorizării în calitate de operator de date cu caracter personal, eliberarea primordială în format digital a actelor permisive, etc.

Potrivit raportului, din cele 39 de acțiuni privind obiectivul ”Promovarea comerțului electronic și a plăților electronice”, 6 sunt deja realizate, iar încă 24 sunt în proces avansat de realizare, majoritatea din acestea fiind obiectul Pachetului eComerț, cum sunt: actualizarea cu legislația UE a legislației interne privind eComerțul; protecția consumatorului în comerțul electronic; măsuri de stimulare fiscală pentru comerțul electronic și nediscriminarea plăților online; regândirea taxei locale și notificării pentru comerțul electronic; crearea unui Hub inovațional Fintech, etc.

Pentru realizarea obiectivului ”Facilitarea procedurilor vamale pentru exporturile online, stimularea serviciilor poștale și de curierat” din 14 acțiuni 4 sunt realizate, cum ar fi liberalizarea pieței de servicii poștale și curierat; înființarea zonelor de control vamal în oficiile operatorilor poștali; obținerea statutului de Agent Economic Autorizat pentru proceduri vamale simplificate de către operatorul poștal universal și alți operatori interesați, etc. Alte 9 ținte sub acest obiectiv strategic urmează a fi realizate în următoarea perioadă. În acest sens Consiliul Economic depune eforturi pentru: implementarea eliberării electronice a certificatelor de origine preferențială și facilitarea comerțului electronic transfrontalier prin digitalizarea prelucrării înainte de sosire a trimiterilor poștale și expres; simplificarea declarațiilor vamale, inclusiv la re-importul returului în comerțul electronic, și integrarea în procedurile vamale a declarației CM23; eliminarea taxei de procesare vamală (odată cu digitalizarea operațiunilor vamale); regimul lucrătorilor zilieri în activitatea de curierat, etc.

La realizarea obiectivului ”Consolidarea platformelor naționale pentru comerț electronic, atragerea în RM a operatorilor internaționali” s-a constatat necesitatea regândirii acțiunilor, dat fiind contextul internațional generat de pandemia COVID, dar și războiul din regiune, precum și completarea lui cu sub-acțiuni noi.

În același context, în cadrul platformei iConsiliu au fost puse în discuție progresele elaborării și promovării inițiativelor eKYC, eNotariat și eAntreprenoriat, parteneriatele existente în procesul de realizare a Foii de parcurs, suportul donatorilor și identificarea altor constrângeri și soluții în procesul de digitalizare a economiei și promovare a comerțului electronic.

Foaia de parcurs pentru digitalizarea economiei a fost elaborată într-un efort comun al Ministerului Economiei, Consiliului Economic și a partenerilor de dezvoltare, fiind aprobată în iulie 2020 și actualizată anual. Aceasta a devenit agenda de lucru a Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, prezidat de Viceprim-ministrul pentru digitalizare, Iurie Țurcanu.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Consiliul Economic a făcut public studiul și recomandările privind dezvoltarea infrastructurii de comerț electronic în Republica Moldova, elaborat cu suportul Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare. Potrivit studiului, companiile FinTech nu sunt încă suficient de prezente pe piața Republicii Moldova. Astfel, avem o piață necompetitivă, iar companiile internaționale de tehnologie financiară nu se grăbesc să vină în Moldova cu serviciile sale financiare.

Companiile FinTech, foarte dezvoltate în lume, furnizează servicii financiare prin utilizarea de software și alte tehnologii avansate, oferind o alternativă suficient de competitivă sectorului bancar tradițional pentru a vinde servicii și soluții clienților. Fie că este vorba de un transfer de bani, acordarea creditelor, tehnologii de plăți sau monede virtuale, companiile FinTech folosesc tehnologii ce furnizează soluții cu costuri reduse fiind foarte atractive pentru companii și cetățeni.

Potrivit experților, companiile FinTech nici nu sunt interesate să activeze la noi pentru că legislația care reglementează acest segment de activitate este încă imperfectă. Costurile de intrare pe piață și de licențiere sunt foarte înalte, facilitatorii de inovare sunt absenți și avem o rată relativ scăzută de utilizare a instrumentelor și a tehnologiilor financiare, ce nu contribuie la reducerea tarifelor pentru servicii, proliferarea celor de plată inovatoare.

Pentru a redresa situația, experții au identificat constrângerile și au venit cu o serie de recomandări practice, care vor fi preluate de Consiliul Economic și promovate pentru a fi aprobate de autorități. Printre acestea, se numără acțiuni de îmbunătățire a infrastructurii instituționale și de reglementare, inclusiv prin crearea unei unități pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului FinTech. De asemenea, este necesară asigurarea coordonării trans-sectoriale între autoritățile vizate, dar și crearea unui Hub inovațional Fintech, pentru asigurarea informării corecte a antreprenorilor și încurajarea noilor modele de afaceri.

Totodată, Guvernul este îndemnat să-și formuleze o strategie FinTech pentru dezvoltarea sectorului, iar companiile interesate sunt încurajate să se asocieze pentru un dialog cu autoritățile și să-și consolideze eforturile pentru a spori competiția, crește confortul consumatorului și deschide noi oportunități de afaceri pentru comercianții online. Experții au mai recomandat crearea platformelor digitale locale – marketplace, care ar oferi serviciile de acces la piețele de eComerț, precum și la gama necesară de servicii financiare asociate noi și accesibile.

Prezentarea rezultatelor preliminare a studiului a avut loc în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, prezidat de Viceprim-ministrul pentru digitizare, Iurie Țurcanu și urmează a fi incluse în Foaia de parcurs pentru digitalizarea economiei și promovarea comerțului electronic.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Comunitatea de afaceri, membră a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a dezbătut în cadrul Grupului de lucru a platformei „Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu” proiectul  Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023–2030, pachetul legislativ privind stimularea eComerțului, și au făcut propuneri pentru actualizarea foii de parcurs pentru digitalizarea economiei.

Viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu a menționat în cadrul ședinței că Strategia stabilește 6 obiective strategice prioritare, care urmează să fie atinse de Republica Moldova până în 2030: dezvoltarea unei societăți digitale; un mediu TIC puternic, inovator și competitiv; un mediu TIC și digital sigur; servicii publice digitale care conduc la un stat digital funcțional; cooperarea internațională și promovarea Moldovei digitale; economie digitală.

Potrivit lui Iurie Țurcanu, sectorul TIC a devenit principalul motor al digitalizării și inovației în Moldova și este în creștere rapidă. În 2020, industria IT a atins o pondere de peste 3%, în PIB, ponderea sectorului TIC în PIB fiind de peste 7%, iar ponderea întreprinderilor inovatoare reprezintă 12,6% din numărul total de întreprinderi. Cu toate acestea astăzi doar 127 din 662 de servicii publice sunt accesibile în mod electronic, iar asta împiedică dezvoltarea economică, a adăugat viceprim-ministrul.

La rândul său ministrul economiei Sergiu Gaibu, prezent la dezbateri a vorbit despre promovarea celui de al doilea pachet legislativ privind stimularea eComerțului. Potrivit lui Sergiu Gaibu, documentul vine să  revadă, inclusiv, cadrul regulator al procedurilor vamale, serviciilor poștale și de curierat, și plăților on-line pentru facilitarea comerțului electronic.

În cadrul ședinței, autoritățile au chemat comunitatea de afaceri să vină cu propuneri de îmbunătățire a documentelor, care vor putea fi expediate prin intermediul Secretariatului Consiliului Economic.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Agenții economici din Moldova care interacționează cu investitorii din statele UE salută recunoașterea semnăturilor electronice din UE. Asta pentru că toate actele care sunt semnate digital de către investitorii din UE vor fi valabile în Moldova, după ce statul nostru a recunoscut unilateral semnăturile din comunitatea europeană.

Anterior, investitorii străini care dezvoltau afaceri în Moldova și care nu puteau veni fizic în țară, erau nevoiți să expedieze prin poștă toate actele semnate de mână, iar costul acestor servicii putea ajunge și la 30-40 de euro pentru un plic cu acte”, spune Marina Bzovîi, Director Executiv ATIC.

Potrivit lui Dorian Doronceanu, jurist principal în cadrul companiei Simpals, ”În unele state ale Uniunii Europene nu mai sunt utilizate de mult timp contractele pe suport de hârtie semnate olograf. Acum vom interacționa mai ușor cu investitorii din UE. Demersurile, scrisorile sunt făcute prin intermediului acestei soluții.

Pentru ca semnăturile din UE să fie valabile în Moldova autoritățile din țara noastră au elaborat un mecanism în acest sens. ”Acest lucru s-ar putea face prin utilizarea unui certificat calificat al cheii publice, eliberat de un prestator de servicii de încredere dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Ne propunem ca toate certificatele emise de autoritățile de certificare dintr-o țară membră UE, să fie recunoscute în Republica Moldova, încât toate actele semnate astfel să fie utilizate cu drepturi depline în țara noastră”, menționează Iurie Țurcan, Viceprim-ministru pentru digitalizare.

Verificarea autenticității semnăturii electronice se va face de către Serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică și dispozitivul de verificare a semnăturii electronice al Serviciului Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică.

Acest obiectiv a fost promovat prin intermediul primului Pachet de digitalizare a economiei și a devenit posibil datorită mobilizării comunității Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, în parteneriat cu Agenția de Guvernare Electronica.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Subiectul este discutat la Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM cu participarea reprezentaților companiilor de curierat din țară și a instituțiilor de stat de resort. Din spusele oamenilor de afaceri, în perioada pandemică în Moldova a luat amploare Curieratul rapid în așa-numitul regim door to door – ușa-la-ușă. Însă răspândirea acestui serviciu odată cu comerțul electronic, a scos la iveală un șir de constrângeri și necesitatea unei atenții speciale pentru acest sub-sector economic important.

Reprezentanții comunității de afaceri au vorbit despre necesitatea completării legislației cu prevederi dedicate industriei de curierat privat. Modificările ce vor deveni imperative odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal, începând cu anul viitor, trebuie să definească noțiunea de curierat privat, autoritatea care reglementează industria și criteriile de eligibilitate pentru obținerea certificării de desfășurare a activității de curierat privat. De asemenea, s-a discutat necesitatea ajustării unei serii de acte departamentale pentru a clarifica regimului returului de marfă și a rambursului internațional al plăților efectuate în regimul de comerț electronic, a documentelor însoțitoare și declarațiilor vamale și fiscale.

Propunerile comunității de afaceri sunt discutate la Consiliul Economic în contextul implementării Foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. În acest sens, Consiliul Economic cu suportul Proiectului FTA/USAID a elaborat un pachet de modificări legislative care să faciliteze dezvoltarea comerțului electronic în Moldova, curieratul rapid reprezentând o verigă importanță în acest proces.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Astfel, prin intermediul acestui soft, agenții economici din întreaga țară au posibilitatea de a fi la curent cu cele mai importante noutăți privind cadrul de reglementare în domeniul economic, pot participa la sondaje despre starea lucrurilor la moment și provocările în diferite sectoare ale economiei naționale.

Membrii comunității BizRadar pot veni cu propuneri de depășire a acestor probleme, care vor ajunge imediat în vizorul Guvernului, această sursă fiind o cale scurtă și eficientă de interacțiune pentru a contribui și a îmbunătăți deciziile autorităților pe marginea diverselor subiecte legate de dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil.

BizRadar mai oferă și posibilitatea de a da apreciere interacțiunii businessului cu instituțiile statului. În baza estimărilor oferite, va fi format un scor general al instituțiilor pentru a măsura performanța activității acestora și motiva autoritățile statului să-și îmbunătățească continuu serviciile.

De asemenea, prin intermediul Aplicației,  antreprenorii pot, fără a-și dezvălui identitatea, să raporteze și abuzurile din partea instituțiilor statului.

Aplicația este creată cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și  poate fi descărcată de pe Google play și App Store.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri și procesarea unor genuri de tranzacții cu utilizarea instrumentelor digitale. Cu toate că subiectul a generat o varietate de opinii, noi nu putem inova în acest domeniu sensibil pentru afaceri, a menționat Iurie Țurcanu.

Cel de al treilea Pachet legislativ ține de e-Comerț.  Documentul are drept scop de a aduce claritate în ceea ce ține de stimularea dezvoltării economiei fără numerar, implicit a comerțului electronic; de acordare a unui suport instituțional și normativ dezvoltării sectorului Fintech în Republica Moldova; și implementarea unor instrumente alternative inovative de susținere a dezvoltării plăților electronice. Potrivit lui Iurie Țurcanu, acum se face un screening al legilor privind comerțul electronic, comerțul interior și protecția consumatorului, pentru a le alinia cu prevederile curente ce se referă la vânzările online.

Președintele Comisiei parlamentare economic, buget și finanțe Dumitru Alaiba prezent la ședință, a menționat că Parlamentul este deschis pentru recepționarea și promovarea inițiativelor ce vin să modernizeze și să faciliteze activitatea economică. Este important că aceste inițiative sunt dezvoltate în comun cu mediul de afaceri și vin să aducă în țara noastră cele mai bune practici internaționale în domeniu. Faptul, că implementarea mai multor inovații digitale în domenii vitale întârzie, doar fac țara noastră mai puțin competitivă și mai puțin atractivă pentru investiții. Aceste incoerențe trebuie înlăturate cât mai repede, a menționat deputatul.

Între timp, pentru a monitoriza punerea în aplicare a modificărilor legislative din primul pachet de digitalizare, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM a elaborat o Matrice de monitorizare a progresului, ce listează acțiunile imediate pentru etapa următoare și indicatorii de performanță. Viceprim-ministrul a chemat membrii platformei să alerteze orice carențe în acest sens, așa încât acestea să fie eliminate cât mai rapid, iar modificările aprobate să devină cât mai curând simțite de business.

Iurie Țurcanu a subliniat că acest lucru se va putea face și prin intermediul Aplicației comunității de afaceri Virtuale BizRadar, anunțând astfel lansarea oficială a acesteia.  Această Aplicație mobilă, care poate fi descărcată în telefon din Apple Store sau Google Play, își va găsi repede nișa sa și va genera valoare adăugată. Consolidarea comunității de afaceri și posibilitatea de a reacționa rapid în ambele sensuri – G2B și B2G, pot face din ea un instrument foarte util pentru luarea deciziilor, a mai adăugat Iurie Țurcanu, chemând membrii Consiliului Economic să facă uz de ea, iar Guvernul la rândul său, va reacționa prompt la feedbackurile primite.

Secretariatul Consiliului Economic urmează să monitorizeze întreg procesul de implementare a primului pachet legislativ de digitizare și să continue în ritm accelerat lucrul asupra proiectelor ce vizează digitalizarea notariatului și comerțului electronic.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Printre principalele subiecte din agenda de activitate a Secretariatului Consiliului Economic, pe parcursul ultimului an, dar și al anului viitor se numără implementarea soluțiilor pentru subiectele din Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Documentul a fost elaborat de Ministerul Economiei, în comun cu Secretariatul Consiliului Economic în baza solicitărilor comunității de afaceri din RM.

Proiectul ”Tehnologiile Viitorului”, finanțat de USAID și Suedia,este un catalizator al procesului de modernizare și inovare în sectoarele tehnologia informațiilor și comunicației, inginerie, industria ușoară, industriile creative și digital media în RM.

Acordul de parteneriat a fost semnat între Directoarea Proiectului ”Tehnologiile Viitorului”, Doina Nistor și Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM Ion Lupan.

Brian K Wittnebel, Directorul adjunct al Biroului de creștere economică al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională în Moldova (USAID), prezent la evenimentul de semnare a Acordului, a menționat că ” din numele USAID, suntem bucuroși să  ne unim eforturile pentru a sprijini un mediu de afaceri propice economiei digitale și comerțului electronic, care sunt priorități de top pentru Guvernul Republicii Moldova și comunitatea de afaceri”.

La rândul său Directoarea Proiectului ”Tehnologiile Viitorului”, Doina Nistor a menționat în cadrul evenimentului de semnare a Acordului de parteneriat că ”suntem încrezători că putem spori digitalizarea Republicii Moldova în toate sectoarele ce va permite crearea de locuri de muncă, stimula inovarea și accelerareaadoptării comerțului electronic și a economiei digitale.

Ion Lupan, Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a subliniat în cadrul evenimentului că ”tehnologiile viitorului, digitizarea proceselor socio-economice au devenit extrem de importante și actuale pentru RM, iar expertiza internațională pe care o va putea acorda Proiectul ”Tehnologiile Viitorului”, pe marginea subiectelor promovate de Consiliul Economic vor ajuta la promovarea reformelor din domeniul digitalizării economiei.”

Experții Secretariatului Consiliului Economic și al Proiectului Moldova ”Tehnologiile Viitorului” urmează să se reunească deja în următoarele săptămâni pentru a discuta dimensiunile de intervenție.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Proiectul ”Tehnologiile Viitorului” este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026.

]]> https://consecon.d.ourbox.org/2021/12/28/interviu-ion-lupan-despre-primul-pachet-legislativ-pentru-digitalizarea-economiei/ Tue, 28 Dec 2021 09:33:50 +0000 https://consecon.gov.md/?p=13076 Un interviu cu Ion Lupan, Șef al secretariatului Consiliului economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul campaniei media „Dialog Pro Business”, susținute de Agenția de Investiții „Invest Moldova”.

Bună ziua, Ion. La 11 noiembrie, Parlamentul Republicii Moldova a votat primul pachet legislativ pentru digitalizarea economiei moldovenești. În opinia mea, acesta este un eveniment semnificativ care ar trebui să dea un impuls major dezvoltării afacerilor. Totul a început cu „Foaia de parcurs pentru stimularea digitalizării economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic”, elaborată de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Când ați început elaborarea acesteia?

În ultimii doi ani trecem printr-o situație epidemiologică foarte dificilă, ceea ce a afectat toate domeniile social-economice din țară. Agenții economici au fost loviți dur de consecințele provocate de COVID-19. Restricțiile de circulație, munca la distanță ș.a.m.d., ne-au făcut să înțelegem că trăim o nouă realitate. Așa că anul trecut Ministerul Economiei, în comun cu Consiliul Economic și suportul partenerilor de dezvoltare – BERD, GIZ Moldova, USAID (prin Programul Reforme Structurale în Moldova) și IFC au elaborat „Foaia de parcurs pentru stimularea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic”. Documentul conține subiecte colectate de la comunitatea de afaceri, și țin de necesitatea promovării proceselor de digitizare a mai multor procese G2B, B2B, B2C – sau simplu vorbind – comunicarea la distanță dintre stat, cetățean și omul de afaceri.

Acesta este un subiect amplu, care se răsfrânge asupra tuturor aspectelor vieții contemporane…

La momentul actual, acest document numără 80 de subiecte, față de 37 câte erau inițial incluse în document. De ce spun la acest moment – pentru că „Foaia de parcurs” este un document „viu” sau, cu alte cuvinte, membrii Consiliului Economic pot propune spre includere în documentul respectiv și alte subiecte care necesită soluționare.

Care sunt principalele obiective ale „Foii de parcurs”?

Sunt patru obiective majore:

1. Dezvoltarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru afaceri;

2. Îmbunătățirea comerțului electronic și a plăților electronice;

3. Îmbunătățirea procedurilor vamale pentru exporturile online și stimularea serviciilor poștale și de curierat;

4. Consolidarea și atragerea platformelor naționale și internaționale de comerț electronic în țară.

Nu vom putea enumera toate cele 80 de subiecte, însă putem scoate în evidență câteva. Care sunt cele mai relevante?

Printre subiecte se numără reforme care, deși trebuiau aprobate demult, erau trecute cu vederea. De exemplu un pachet curajos de propuneri ține de crearea condițiilor de activitate nestingherită pe piață a operatorilor de plată non bancari. Asta ar permite agenților economici să acceseze servicii mai ieftine, mai flexibile și mai moderne atunci când fac plăți fără numerar, care la moment sunt dezavantajate, spre deosebire de statele ce avansează tehnologic și contrar așteptărilor consumatorului și comercianților. Este necesar să îmbunătățim în Moldova situația din acest domeniu.

Ne putem aștepta și la o reducere a comisioanelor de tranzacționare cu cardul bancar?

Aceasta este o condiție de importanță fundamentală. La urma urmei, profitabilitatea multor afaceri este de așa natură încât fiecare procent din cifra de afaceri este o valoare extrem de sensibilă care afectează tranziția unei afaceri în mediul online. O altă propunere multașteptată de comunitatea de afaceri vizează accesul on-line la Registrul unităților de drept din Moldova. Astăzi agenții economici care vor să stabilească relații de afaceri cu investitorii străini trebuie să parcurgă un șir de procese birocratice, costisitoare și epuizante ca să obțină de la instituțiile statului extrase din Registrul de stat, care mai trebuie traduse, autentificate și apostilate. În străinătate, obținerea acestor informații se face prin intermediul unui portal securizat, care conține date deschise și veridice despre compania cu care se inițiază un parteneriat investițional sau alte relații contractuale. Același lucru se vrea și în Moldova, pentru a economisi timp și resurse.

Care sunt planurile privind comerțul electronic? Acesta a cunoscut o creștere majoră în timpul carantinei, dar bănuiesc că ritmul de dezvoltare a încetinit din nou…

Ca să evităm orice perturbări, este necesară sincronizarea legislației din domeniul comerțului electronic. La momentul actual, Legea comerțului electronic și Legea privind protecția drepturilor consumatorului tratează diferit anumite subiecte decât Codul Civil sau alte acte normative mai actuale, lucru care derutează operatorii din domeniu.

Un alt bloc de propuneri ține de încurajarea comerțului on-line. Astăzi și comercianții-ambulanți, și cei din comerțul cu amănuntul, și din on-line sunt puși în același condiții fiscale, cu toate că regulile de joc sunt diferite pe toate aceste segmente. Experții propun să se creeze condiții ajustate la specificul afacerilor pentru susținerea dezvoltării comerțului electronic, care nu are nevoie de anumite elemente, cum ar fi mașinile de evidență a numerarului sau controale fiscale epuizante. Cei de pe on-line ar putea fi scutiți de prezentarea dovezilor tranzacțiilor financiare, deoarece FISC-ul deja le poate urmări electronic.

Așadar, ce a votat Parlamentul la 11 noiembrie?

În Parlament, pe 11 noiembrie 2021 a fost votat primul pachet de digitizare a economiei. După ce am elaborat prima variantă a „Foii de parcurs”, am prioritizat soluționarea câtorva din problemele alertate de comunitatea de afaceri. A fost elaborat un pachet de modificări legislative ce permit:

– Înregistrarea la distanță a unei companii, modificarea documentelor de constituire sau de lichidare a afacerii;

– Posibilitatea utilizării semnăturii electronice în raporturile de muncă între angajator și salariat, inclusiv semnarea contractelor de muncă la distanță;

– Recunoașterea unilaterală a semnăturilor electronice avansate calificate emise în statele UE și posibilitatea de a interacționa cu autoritățile din Moldova la distanță pentru diasporă și investitorii europeni;

– Posibilitatea de a obține semnătura electronică avansată calificată în consulatele RM peste hotare;

– Utilizarea largă a documentelor electronice și consolidarea în folosul cetățeanului a prevederilor Legii privind semnătura electronică și documentul electronic;

– Introducerea procurii electronice în relațiile cu autoritățile publice;

– Obligarea instituțiilor publice, în primul rând a Agenției Servicii Publice și a primăriilor, să recepționeze documentele electronice și să elibereze prioritar în format electronic diverse acte (decizii, certificate, extrase, acte permisive, etc.);

– Facilitarea înregistrării la distanță pe portalul achizițiilor publice și ulterior a achizițiilor publice electronice;

– Utilizarea documentelor electronice în alte domenii importante pentru afaceri, inclusiv în relațiile cu companiile de utilități publice (furnizori de gaze naturale, curent electric, apa/canalizare, comunicații, etc.);

– Eliminarea notificării și autorizării în calitate de operator de date cu caracter personal;

– Extinderea formelor legare de exprimare a consimțământului cetățeanului la procesarea datelor personale.

N-aș vrea să ne scape detaliile importante din această listă. Propun să ne oprim asupra unor aspecte – cum se va realiza, de exemplu, înregistrarea la distanță a unei companii?

La momentul actual, modificările legislative urmează să fie publicate în MO ca să intre în vigoare, legislația conține un șir de piedici în procesul înregistrare a afacerilor la distanță. Pentru a face modificări în actele de constituire a afacerii, antreprenorul trebuie să se deplaseze fizic la instituțiile. În ultimii doi ani, însă, din cauza restricțiilor pandemice mulți antreprenori au fost blocați peste hotarele țării sau au stat în carantină, iar faptul că nu au putu face la distanță toate modificările necesare le-a limitat grav activitatea economică.

Parlamentul a votat modificări le legislație care vor permite antreprenorilor să-și deschidă afacerile on-line. Mai mult, schimbările în legislație vormai da posibilitate oamenilor de afaceri să facă on-line și modificări în actele de constituire a întreprinderii, și chiar să lichideze on-line afacerea.

Astfel, modificările legislative vor impune autoritățile să accepte înregistrarea și lichidarea la distanță a afacerii și efectuarea modificărilor în actele de constituire prin utilizarea semnăturii electronice și a documentelor electronice.

Tot aici vreau să menționez și despre faptul că acum autoritățile vor fi obligate să elibereze documente în format electronic.

Deci se va putea renunța la hârtie?

Astăzi, agenții economici și persoanele fizice, deși au dreptul, conform legii privind semnătura electronică și documentul electronic, să nu mai vină fizic la instituțiile statului pentru a ridica sau a prezenta documente solicitate pe suport de hârtie, acest lucru totuși are loc. Proiectul de lege, votat de deputați, prevede drept soluție, obligarea autorităților publice să utilizeze semnătura electronică și documentul electronic în aceste procese, în paralel cu metoda tradițională, pentru cei ce nu sunt gata tehnologic.

Se va aplica acest lucru și contractelor de muncă?

Subiectul semnării contractelor digital a apărut în perioada pandemică, când relațiile dintre angajat și angajator au suferit schimbări, patronii fiind nevoiți să-și trimită personalul acasă și să lucreze cu ei la distanță etc.

Toate aceste schimbări în relația de muncă dintre angajat și angajator presupun și modificări în contractul de muncă. Legislația actuală, însă, nu stipulează clar că modificarea contractelor poate fi făcută cu semnătura electronică. Angajatorul este obligat să înștiințeze sub semnătură angajatul despre oricare schimbare a relațiilor de muncă, ceea ce se interpretează că salariatul trebuie să primească un document în două exemplare pe care trebuie să le semneze olograf, adică de mână. Iar asta înseamnă că omul trebuie să vină fizic la locul de muncă.

Documentul votat de deputați oferă posibilității agenților economici și cetățenilor să utilizeze în stabilirea raporturilor de muncă și semnătura electronică, daca e cazul, iar aducerea la cunoștință să se facă prin mai multe metode care ar confirma recepționarea informației de către salariat.

Ați menționat semnătura electronică avansată calificată în țările UE. Despre ce este vorba?

Prin votarea primului pachet legislativ de digitizare a economiei Republica Moldova recunoaște în mod unilateral semnăturile electronice ale UE. Astfel, după intrarea în vigoare a acestor modificări se vor recunoaște doar semnăturile electronice avansate calificate din UE, care ar permite investitorilor existenți să semneze documente în Moldova și să prezinte documente din statele UE care nu se mai eliberează de autorități pe hârtie.

Acest lucru va permite valorificarea unui potențial enorm de atragere a investițiilor din spațiu UE în Moldova și ar reduce din constrângerile investitorilor străini ce deja operează în RM. Din cauză că Moldova nu recunoaște semnăturile electronice din UE, doar într-un singur an Moldova ratează milioane de euro investiții, susțin autoritățile statului.

Ce alte aspecte sunt importante în documentul adoptat?

Încă un subiect important care se conținea în pachetul 1.0 privind digitizarea economiei ține de faptul că notificarea în calitate de operator de date cu caracter personal nu va mai fi obligatorie.

De o astfel de notificare are nevoie orice întreprindere care prelucrează datele cu caracter personal într-un sistem de evidenţă automatizat sau manual. Aceste date se referă la informația despre consumator, angajat, salariul acestuia, date despre domiciliu etc.

Spectrul de date personale este atât de larg încât întreprinderilor din Moldova le este foarte greu să se înscrie în toate cerințele solicitate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) pentru obținerea statutului de operator de date cu caracter personal. Unii antreprenori spun că notificarea poate dura și până la 7 luni.

Astfel, s-a ajuns în situația în care timp de 8 ani, de când este în vigoare Legea privind protecția datelor cu caracter personal, doar cca 3000 de întreprinderi din 240 de mii au trecut procedura de notificare în calitate de operator de date cu caracter personal. Vreau să vă spun că dacă întreprinderea operează cu date personale și nu este notificată la CNPDCP, încalcă legea.

O altă problemă este și faptul că astăzi persoana poate oferi doar în scris consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, cu aplicarea semnăturii olografe sau electronic cu aplicarea semnăturii avansate calificate. Acest lucru este o piedică în dezvoltarea soluțiilor de TIC și interacțiunea la distanță cu consumatorul. În UE această problemă a fost demult soluționată prin diversificarea modalităților de exprimare a consimțământului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

La ce altceva trebuie să fim atenți? Care sunt următoarele etape ale digitalizării în 2022?

Consiliul se va focusa în continuare pe identificarea constrângerilor pentru mediul de afaceri și dezvoltarea unor masuri legislative pentru facilitarea inovației în relația Business-Guvern și Busines-Consumator. Aceste doua dimensiuni au mult spatiu pentru modernizare prin digitalizare. În perioada imediat următoare ne focusăm pe:

– digitalizarea anumitor aspecte ce țin de serviciile digitale în notariat;

– aprofundarea interacțiunii la distanță cu organele fiscal;

– eliminarea barierelor pentru eComerț din diverse acte legislative depășite de timp și în primul rând din codul vamal;

– stimularea plăților electronice și a concurenței în domeniul dat pentru a obține servicii mai accesibile;

– dezvoltarea pieței de curierat și integrarea de elemente de eComerț în domeniul poștal pe întreg teritoriul țării, etc.

Iar acest lucru necesită noi canale și mijloace de informare, nu-i așa?

Am creat deja o platformă de dialog cu businessul pe problemele de digitalizare a economiei sub egida Viceprim ministrului pentru digitalizare – iConsiliu, și, de asemenea, am dezvoltat o aplicației mobilă a comunității oamenilor de afaceri – BizRadar.

Aceste două instrumente vor contribui prin metode noi de interacțiune și comunicare cu businessul, la modernizarea Republicii Moldova.

Atunci mai am o singură rugăminte. Interviul nostru s-a transformat, fără să vrea, într-un document de mai multe pagini, dată fiind importanța subiectului. V-ar deranja să vorbiți despre aceste mijloace de comunicare, în mod separat, în viitorul apropiat?

Astfel, potrivit noilor prevederi legale, devine posibilă înregistrarea la distanță a afacerilor, a modificărilor în  actele de constituire  a persoanelor juridice, precum și alte aspecte legate de administrarea la distanță a afacerilor. Până acum acest lucru era imposibil, chiar și cu utilizarea semnăturii și a documentelor electronice.

O altă prevedere ține de eliberarea obligatorie a documentelor permisive sau confirmative pentru oamenii de afaceri, la distanță în format electronic. Până acum, pentru a obține documentul pe care l-ai solicitat, inclusiv on-line, trebuia să mergi fizic la ghișeu, or, pe timp de pandemie acest lucru devenea problematic. Legea prevede obligarea autorităților publice să utilizeze primordial semnătura electronică și documentul electronic în aceste procese, la solicitarea beneficiarului, iar metoda tradițională – pe hârtie, se va face doar la solicitare și pentru cei ce nu sunt gata tehnologic.

Amendamentele mai prevăd că operatorii de date cu caracter personal (agenți economici, organizații, instituții de stat) nu mai sunt obligați să se notifice și să se înregistreze la Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal. În unele cazuri acest proces de autorizare putea dura luni în șir. Un alt obstacol în domeniul protecției datelor ținea de obținerea consimțământului de la persoane fizice privind prelucrarea datelor cu caracter personal, aceasta are loc doar în două forme – pe hârtie semnată olograf sau electronic cu semnătura electronică avansată calificată. Acum se diversifică formele de obținere a consimțământului de prelucrare a datelor personale, astfel permițând dezvoltarea tehnologiilor și a comerțului electronic.

Alt set de prevederi legislative din modificările promulgate, ține de utilizarea semnăturii electronice avansate calificate  în raporturi de muncă. Până acum semnarea sau modificarea contractelor de muncă se făcea doar în  formă scrisă pe hârtie, acum acest lucru se poate face la distanță, cu semnătura electronică.

Una din modificările legislative esențiale este, însă, recunoașterea unilaterală de către RM a semnăturilor electronice avansate calificate emise în statele UE și posibilitatea investitorilor și a diasporei de a interacționa la distanță cu autoritățile din Moldova.

Inițiativa legislativă promulgată astăzi, prevede și alte instrumente de digitalizare a interacțiunii cetățeanului și businessului cu statul, prim metode electronice la distanță, în ceea ce ține și de utilizarea procurii electronice în relațiile cu autoritățile publice, înregistrarea la distanță pe portalul achizițiilor publice și ulterior participarea la achiziții publice electronice; posibilitatea perfectării la distanță a contractelor cu companiile de utilități publice, cum ar fi furnizori de gaze naturale, curent electric, apa și canalizare, comunicații, etc.

Pachetul de amendamente pentru digitalizarea economiei a fost elaborat de experții Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministrul RM. Documentul a fost promovat în Parlament la inițiativa Președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, cu susținerea plenară a Viceprim-ministrului pentru Digitizare Iurie Țurcanu.

Modificările legislative privind digitalizarea economiei au fost elaborate în cadrul implementării Foii de Parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic elaborate de Ministerul Economiei în comun cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, cu expertiza internațională acordată prin intermediul BERD, USAID, GIZ, UK GGF și IFC.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.