De o astfel de notificare are nevoie orice întreprindere care prelucrează datele cu caracter personal într-un sistem de evidenţă automatizat sau manual. Aceste date se referă la informația despre consumator, angajat, salariul acestuia, date despre domiciliu etc.

Spectrul de date personale este atât de larg încât întreprinderilor din Moldova le este foarte greu să se înscrie în toate cerințele solicitate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) pentru obținerea statutului de operator de date cu caracter personal. Unii antreprenori spun că notificarea poate dura și până la 7 luni.

Astfel, s-a ajuns în situația în care timp de 8  ani, de când este în vigoare Legea privind protecția datelor cu caracter personal, doar 3000 de întreprinderi din 240 de mii au trecut procedura de notificare în calitate de operator de date cu caracter personal. De menționat că dacă întreprinderea operează cu date personale și nu este notificată la CNPDCP, încalcă legea.

O altă problemă este și faptul că astăzi persoana poate oferi doar în scris consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, cu aplicarea semnăturii olografe sau electronic cu aplicarea semnăturii avansate calificate. Acest lucru este o piedică în dezvoltarea soluțiilor de TIC și interacțiunea la distanță cu consumatorul. În UE această problemă a fost demult soluționată prin diversificarea modalităților de exprimare a consimțământului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

Subiectele au ajuns în vizorul Consiliului Economic care, în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat o Foaie de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Iar subiectele privind notificarea în calitate de operator de date cu caracter personal și consimțimântul persoanelor pentru prelucrarea datelor, sunt incluse în acest document ca un obstacol în activitatea economică, pentru care acum se caută soluții de depășire.

Problema este dezbătută de comunitatea de afaceri în comun cu reprezentanții instituțiilor statului și a experților internaționali în cadrul Grupului de lucru ad-hoc ”Digitizarea economiei” condus de Asociația ATIC. Potrivit experților, o soluție pentru problema respectivă ar fi modificarea prevederilor care oblică antreprenorii să obțină de la CNPDCP notificarea  de operator de date cu caracter personal.

Propunerile pe marginea acestei soluții urmează să fie încă definitivate, după care vor fi propuse autorităților pentru examinare și promovare.

https://www.facebook.com/ConsiliulEconomic/videos/997798917325359/?t=3

Iar cel mai mare producător de ulei SA Floarea Soarelui se teme în această perioadă să  rămână fără materie primă pentru sezonul următor. Și asta pentru că, semințele, nici nu dovedesc bine să fie recoltate, că se și exportă. Antreprenorul spune că, dacă nu intervine statul cu o soluție, compania va fi nevoită să stopeze activitatea fabricii și să trimită oamenii în șomaj tehnic.

Interdicțiile instituite în perioada stării de urgență au afectat vânzările producătorilor de substanțe chimice și a materialelor de construcție, iar vânzările online nu au fost o salvare pentru acest gen de produse, deoarece consumatorii trebuie să vină fizic să-și aleagă marfa. Însă marea durere a antreprenorilor din acest domeniu este alta. Potrivit reprezentanților de la Supraten, constructorii sunt descurajați de modul de activitate a funcționarilor mun. Chișinău. Aici soluționarea problemelor antreprenorilor durează foarte mult, în unele cazuri chiar și ani de zile. Dacă autoritățile de la Chișinău nu vor începe a lucra într-un regim de urgență și optim pentru antreprenori, specialiștii din construcții vor migra în România, susțin oamenii de afaceri, și așa descurajați de efectele pandemiei.

Aceleași sentimente împărtășesc și reprezentanții de la Lafarge din Moldova. Compania este dezavantajată pe piața Ucrainei, care a interzis importul de ciment din Moldova, deși cimentul din Ucraina este importat fără restricții în Moldova și în creștere semnificativă. Asta deși există suspiciuni că unele produse nu corespund cerințelor de calitate impuse de legislația Moldovei. Mai mult, Lafarge este dezavantajat de prețuri inechitabile le exportul pe calea ferată a cimentului, aceste tarife fiind mai mari ca cele de import a mărfurilor, fapt de care beneficiază din plin producătorii din Ucraina.

Pandemia a afectat chiar și producerea de pâine. Despre aceasta anunță reprezentanții SA Franzeluța. Potrivit administrației întreprinderii, scăderea producerii are loc și din cauza închiderii școlilor, grădinițelor și localurilor de alimentație publică.

Iar producătorii de mobilă spun că au nevoie de o mai mare claritate pe marginea prevederilor din legislație care reglementează comerțul on-line.

Datele au fost prezentate de comunitatea de afaceri în cadrul exercițiului de colectare a informației pentru Matricea COVID-19, elaborată în cadrul Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Matricea va conține date despre gradul în care este afectat sectorul, și măsuri ce trebuie întreprinse imediat de stat pentru a-l ajuta. Ulterior, toate aceste recomandări vor fi propuse autorităților statului pentru implementare. Studiu  este realizat de Consiliului Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.

Scopul analizei este de a explora rolul DCFTA ca instrument pentru sectorul privat din Georgia, Ucraina și Moldova – unde se efectuează această analiză – în depășirea perturbărilor cauzate de COVID-19.

Astfel, potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău trebuie să atragă o mai mare atenție îmbunătățirii infrastructurii de laboratoare pentru produse industriale care ar elibera, producătorilor noștri certificate internaționale de calitate, astfel asigurându-li-se un acces mai ușor pe piața UE.

Ajustarea legislației privind siguranța alimentelor pe întreg lanțul de producere – încă un punct din Acordul de liber schimb ce trebuie  accelerat acum. Asta ar permite RM să exporte produse de origine animală în UE.

Moldova mai trebuie să pună în aplicare și mecanismul de evaluare a riscurilor la import, care să permită efectuarea controlului doar în baza riscului a mărfurilor alimentare de origine non-animală. Aceasta ar crește volumul comerțului și ar oferi beneficii adiționale economiei și agenților economici, se mai arată în analiză.

Businessul mai solicită revederea unor proceduri și costuri vamale în conformitate cu prevederile Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE. De asemenea oamenii de afaceri solicită anularea așa-numitei taxe de lux pentru operatorii de telefoniei mobilă care constituie 2,5%. Aceasta reprezintă o piedică în dezvoltarea acestui domeniu.

Asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice în domeniul sănătății și punerea în aplicare integrală a regulilor și principiilor concurenței loiale ar sprijini efortul sectorului privat din Moldova de a se recupera din consecințele cauzate de Covid-19, se mai arată în analiza efectuată de EBA.

Promovarea implementării proiectelor din domeniul Energiei Regenerabile și a Principiului de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor – se mai numără printre prevederile ce necesită o atenție prioritară în această perioadă din partea autorităților statului, susține businessul.

La chestionarul despre rolul DCFTA în abordarea dificultăților create de COVID-19 au participat membrii Consiliului Economic. Iar rezultatele acestei cercetări urmează să fie analizate și preluate de experții Consiliului Economic, care elaborează Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei la care se lucrează în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare. Studiul va conține o Matrice cu date despre gradul în care este afectat sectorul, și măsuri ce trebuie întreprinse imediat de stat pentru a-l ajuta. Ulterior, toate aceste recomandări vor fi propuse autorităților statului pentru implementare.

Astăzi lucrurile își revin treptat. Dacă până la pandemie în sector existau 11 400 de locuri de muncă, acum sunt sub 10 000, ceea ce înseamnă că se lucrează la capacități de 75-80 la sută, susține Marin Ciobanu, directorul Zonei Economice Libere Bălți și președintele Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare.

Sectorul automotive din Moldova este dependent de evoluțiile în acest domeniu la nivel global. Pandemia care a generat criza economică, a redus drastic producea și vânzările de automobile în întreaga lume. Acum această piață se resetează. Iar de această resetare ar putea profita statele în curs de dezvoltare, susțin experții din domeniu.

Și asta pentru că, potrivit antreprenorilor din sectorul automotive, fabrici din domeniu în multe state, se închid. În Mexic, de exemplu a fost închisă o fabrică care livra produse către o companie auto pentru care lucrează și o fabrică din Moldova.  Ai noștri au fost cei care preluat comenzile care nu au putut fi onorate de fabrica din Mexic.

Marin Ciobanu, directorul Zonei Economice Libere Bălți, acolo unde sunt concentrate cele mai mari uzine automotive din Moldova spune că pandemia ar putea impune corporațiile europene auto mari să-și revadă sursele de aprovizionare cu materie primă, mai exact să aducă producătorii de componente auto mai aproape de hotarele UE. O șansă de care poate profita și Moldova.

”Pe timp de criză unii pierd, alții câștigă. Dacă am fi mai activi am putea obține și alte proiecte, volume de lucru, din considerentul că toate lanțurile de aprovizionare la corporațiile mari vor fi revăzute. Se vor gândi de două ori – să aduci materia primă din China, sau poate achiți un preț mai mare în Europa, sau, de ce nu, în Moldova în schimb ai altă viteză de reacție. Țările în tranziție, cum este Moldova are mari șanse să obțină și alte volume de producere”, este de părere Marin Ciobanu, directorul Zonei Economice Libere Bălți.

Datele au fost prezentate de reprezentanții sectorului automotive în cadrul exercițiului de colectare a informației pentru Matricea COVID-19, elaborată în cadrul Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Studiu  este realizat de Consiliului Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.

Potrivit ministrului Sergiu Railean, pandemia COVID-19 a scos la iveală mai multe provocări în procesul de interacțiune dintre Guvern-Business și Business-Consumatori.

„Am considerat oportun să elaborăm o foaie de parcurs cu măsuri imediate și nu o strategie pe termen lung, elaborarea și aprobarea căreia ar necesita un timp mai îndelungat. Astfel, am pregătit un set de acțiuni, care țintesc principalele constrângeri sistemice, care, la moment, nu sunt abordate suficient. Nu ne-am propus să facem o inventariere a tuturor măsurilor care sunt în derulare, dar preponderent a celor care necesită o impulsionare imediată”, a menționat ministrul.

Astfel, Foaia de parcurs prevede 37 de acțiuni, care, după necesitate va fi actualizată și completată cu noi acțiuni. Documentul va fi aprobat și lansat în cadrul platformei Consiliului Economic, unde se regăsesc toți actorii interesați: businessul, autoritățile publice, donatorii și toți cei care pot contribui la punerea în aplicare a Foii de parcurs.

De asemenea, Sergiu Railean a venit cu inițiativa creării unui Grup de lucru care va monitoriza implementarea acțiunilor din cadrul Foii de parcurs: „Propun pe platforma Consiliului Economic să formăm un Grup de lucru nou – „Digitizarea economiei”, care să fie condus de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Consider că, ATIC este unul dintre cei mai activi promotori ai procesului de digitizarea a economiei din sectorul asociativ fiind totodată și membru al Consiliului Economic”.

Membrii Consiliului au apreciat și susținut inițiativa ministerului, dând asigurări că vor acorda tot suportul necesar în implementarea agendei de digitalizare.

Foaia de Parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic poate fi accesată AICI.

Aneta Zasavițchi, directorul executiv al Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din RM ”MĂR” a menționat în cadrul discuțiilor că, cei din domeniul HoReCa au nevoie de predictibilitate în procesul de aplicare a regulilor de activitate pe perioada crizei pandemice. Potrivit lui Zasavițchi, trebuie să se elaboreze un plan în care să se indice cum se aplică regulile în dependență de incidența cazurilor de infectare cu COVID-19.  ”Când ai aceste schițe de plan, tu ca agent economic ai o predictibilitate în cum să acționezi, urmărind statistica zilnică”, a subliniat Zasavițchi.

Preşedintele Asociaţiei Patronale a Subiecților Comerțului Interior „ProBiz”, Victor Durleşteanu, de asemenea, a vorbit despre predictibilitate în acțiunile autorităților. ”Ceea ce dorește businessul azi, și asta se referă nu doar la retail, este transparența în procesul de elaborare a cadrului legislativ, punând accentul pe administrațiile locale, acolo unde, într-adevăr, ne dorim să fie o claritate și o predictibilitate în procesul decizional„ a menționat Durleșteanu.

Andrei Cavcaliuc de la Federația patronală a Constructorilor, drumarilor și a producătorilor materialelor de construcție ”CONDRUMAT” a menționat în cadrul discuțiilor că agenții economici din domeniu au nevoie de claritate pe marginea a două subiecte. ” Legea achizițiilor – este o problemă. Partenerii noștri nu mai participă la licitații, deoarece prețurile anunțate sunt foarte mici. Anormal de mici. Oamenii cheltuie timp și bani pentru pregătirea pachetului de documente pentru licitații, ca la urmă rezultatul să fie zero. A doua problemă este garantarea de stat a plăților. De ce astăzi constructorii nu participă la obiecte de stat? Pentru că nu primesc banii pentru lucrul efectuat. Achitările pot dura și până la un an. Dacă aceste probleme erau soluționate la timp, astăzi ne era mai ușor să trecem prin  criză”, a subliniat Cavcaliuc.

Reprezentanții din industria de transporturi au vorbit despre necesitatea  restituirii contravalorii accizelor la motorină pentru transportatori. Pentru cei internaționali, asta ar însemna surse de venit, care acum s-au redus considerabil din cauza reducerii volumului de mărfuri transportate și interdicțiilor de circulație a pasagerilor. Iar pentru transportatorii locali, restituirea contravalorii accizelor ar însemna și o măsură importantă în combaterea transportului ilicit.

Toate informațiile furnizate de business sunt înserate în Matricea COVID-19, elaborată în cadrul Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Studiu  este realizat de Consiliului Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.  Matricea va conține, atât date despre gradul în care este afectat sectorul și capacitatea lui de rezistență, cât și măsuri ce trebuie întreprinse imediat de stat pentru a ajuta sectorul. Discuțiile cu businessul vor continua.

Impactul pandemiei COVID-19 asupra sectoarului automotive din Moldova discutat cu asociații de afaceri din domeniu cu experții care elaborează Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei.

În primul rând, oamenii de afaceri solicită de la instituțiile statului accelerarea proceselor legate de punerea în aplicare a acelor prevederi din DCFTA care ar ajuta la reanimarea afacerilor afectate de COVID-19 în Moldova. Businessul, în această perioadă mai mult ca oricând, are nevoie de simplificarea procedurilor care i-ar asigura un acces la piețele de desfacere europene.

Subiectul este abordat inclusiv în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM,  la inițiativa Asociației Businessului European din Moldova.

În cadrul dezbaterilor, membrii platformei au menționat un șir de procese care trebuie readuse urgent în atenția autorităților.

Potrivit directorului executiv al asociației TIC Marina Bzovîi, Moldova trebuie să întreprindă măsuri imediate pentru recunoașterea unilaterală a semnăturilor electronice ale UE. Serviciile companiilor IT sunt solicitate în UE, însă contracte cu aceste companii nu pot fi semnate, mai ales acum când este restricționată circulația internațională. Astăzi toate contractele se încheie la distanță, electronic. Iar dacă Moldova nu recunoaște semnătura electronică a UE, companiile de IT de la noi pierd foarte multe contracte.

Și reprezentanții industriei de carne și produse din carne spun că rămânem în urmă cu punerea în aplicare a multor prevederi din DCFTA importante pentru sector. Asta  împiedică exportul de produse de origine animalieră din Moldova în UE. Businessul spune că dacă procesele de elaborare și punere în aplicare a normelor legale prevăzute în DCFTA erau făcute la timp, cu ar fi asigurarea infrastructurii calității, astăzi producătorii noștri ar fi putut deja exporta în UE cel puțin carnea de pui și ouă.

Asociația Businessului European din Moldova a demarat colectarea din partea comunității de afaceri din Moldova, inclusiv membri ai Consiliului Economic, a problemelor și sugestiilor cu care se confruntă companiile importatoare și exportatoare de produse și servicii la momentul actual.

Potrivit directorului executiv al Asociației Businessului European din Moldova Mariana Rufa, toate provocările enunțate de business vor fi compilate într-un document de poziție care va fi prezentat autorităților și Comisiei Uniunii Europene. Scopul final este depistarea modalității de accelerare a proceselor de punere în aplicare a acelor prevederi ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE, care ar ajuta la reanimarea afacerilor afectate de COVID-19 din Moldova.

Toate sugestiile businessului pot fi lăsate într-un chestionar elaborat de EBA Moldova, care poate fi accesat aici:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf009vd4EWFGtP3htMJlunShgEtV4OEA-nsV_F7Ltk2ncOdaQ/viewform

Cercetătorii colectează informația din prima sursă. Așa, experții deja au purtat discuții cu reprezentanți din diferite sectoare ale economiei – textile, turism, vinificatori, producători de lactate și carne, din domeniul IT și cel financiar-bancar.

Discuțiile preliminare cu reprezentanții businessului relevă faptul că unele sectoare au nevoie de suport financiar, altele de intervenția statului în asigurarea pieței de desfacere pentru produse și servicii, dar și în înlăturarea unor constrângeri mari.

Reprezentanții producătorilor de carne și mezeluri cer statului să reducă taxa pe valoarea adăugată. Asta ar ajuta în lupta cu producătorii neautorizați de carne și mezeluri, spun reprezentanții sectorului.

Iar producătorii de lactate susțin că este nevoie de ajutor imediat în aprovizionarea sectorului cu furaje, care au devenit mai puțin accesibile și mai scumpe din cauza secetei. În lipsa unui mecanism de susținere a producătorilor de lapte, care în proporție de 80% sunt persoane fizice, poate afecta grav sectorul, oamenii fiind impuși să-și sacrifice animalele.

Bancherii, în cadrul discuțiilor cu experții, au menționat că în această perioadă instituțiile creditare autohtone ezită să elibereze credite noi Întreprinderilor Mici și Mijlocii – principalii clienți ai băncilor. Asta pentru că profilul de risc al ÎMM s-a schimbat pe fundalul pandemiei. Reprezentanții sectorului bancar spun că, pentru a debloca creditarea, e nevoie de un fond de garantare a creditelor acordate companiilor micro, mici și mijlocii, în valoare de până la 2 miliarde de lei.

Deși într-o măsură mai mică, și producătorii de vin suferă din cauza pandemiei. În condițiile unui acces limitat la piețele de desfacere, cresc stocurile de vin în vrac, ceea ce distorsionează piața de vinuri și poate afecta valorificarea roadei din acest an. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului Gheorghe Arpentin spune că o soluție pentru vinificatori ar fi construcția în Moldova  a unei platforme industriale de distilerii. Prin intermediul acesteia pot fi prelucrate stocurile de vinuri care nu pot fi comercializate, dar și  deșeurile care rămân în urma producerii vinului. Din acestea pot fi produse coloranți naturali, ulei din semințe din struguri și îngrășăminte pentru agricultori, pe care astăzi le importăm din Polonia. Prin intermediul acestei platforme, costul căreia se ridică la cel mult 8 milioane de euro, se va putea produce și alcool medicinal.

Reprezentanții sectorului IT cer adoptarea unor măsuri de digitizare a economiei și comerțului, astfel ca antreprenorii să poată interacționa cu statul, partenerii săi și consumatorii la distanță, online. La fel se solicită optimizări în reglementarea muncii.

Sectorul turismului solicită aplicarea unor măsuri de siguranță care ar scoate Republica Moldova din „lista roșie” a țărilor cu un înalt risc de infectare cu COVID-19.

Iar sectorul de textile solicită credite preferențiale cu element de grant de cel puțin 20% orientate inclusiv la investiții în automatizarea producției și digitalizarea comerțului.

Toate aceste solicitări ale businessului experții de la Consiliul Economic le înserează în Matricea Anticovid-19 care este elaborată în cadrul Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei.

Matricea va conține, atât date despre gradul în care este afectat sectorul și capacitatea lui de rezistență, cât și măsuri ce trebuie întreprinse imediat pentru a ajuta sectorul.

Discuțiile cu businessul vor continua, iar recomandări din Matricea Anticovid-19 vor fi făcute deja în luna septembrie 2020.