Modificările urmăresc eliminarea constrângerilor regulatorii și implementarea unor soluții de reducere a birocrației, printre care:

• Eliminarea interdicției de înregistrare a întreprinderii în cazul în care pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcționează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public național,
• Eliminarea obligației de publicare a avizelor cu privire la modificare a denumirii și a sediului în Monitorul Oficial. Avizul respectiv urmează a fi publicat în Buletinul electronic al organului de înregistrare,
• Reducerea taxelor de înregistrare a modificărilor în informația de constituire a agentului economic care țin de schimbarea administratorului, sediului
• Eliminarea constrîngerii legale pentru înregistrarea sucursalelor persoanei juridice străine create recent, deoarece încă nu au perioade financiare închise și raportate, inclusiv deoarece abia au început activitatea,
• Eliminarea limitării de plată a dividendelor intermediare la plăți trimestriale sau semestriale,
• Eliminarea obligației contribuabilului de depunere la subdiviziunea responsabilă a SFS a unei cereri privind transmiterea dosarului altei subdiviziuni în caz de modificare a sediului.
• Oferirea dreptului agentului economic de amplasare a dispozitivelor publicitare pe fațada încăperilor care sunt în proprietatea sa sau utilizate în activități de afaceri, să nu obțină acordul tuturor proprietarilor apartamentelor din bloc, dacă publicitatea nu depășite limitele fațadei menționate și nu îngrădește vizibilitatea,
• Obligarea băncilor să utilizeze informații din sursele registrelor de stat pentru verificarea documentelor de identitate persoanelor fizice, fără a solicita copiile acestora de la clienți și acceptarea în interacțiunea cu clienții a documentelor în forma de documente electronice.

În cadrul consultărilor publice în cadrul grupului de lucru 1, din cadrul Consiliului Economic,  „Eliminarea constrângerilor în activitatea antreprenorială”, condus de Mila Malairău, directoarea executivă a Camerei de Comerț Americane în Moldova, reprezentanții comunității de afaceri, autorități ale statului au putut veni cu propuneri de îmbunătățire a documentului. Acestea vor fi luate în calcul la elaborarea finală a modificărilor.

Proiectul urmează să fie analizat în continuare de Guvern și să primească avizul autorităților competente. Potrivit experților, aceste modificări, dacă vor fi aprobate de Parlament, vor aduce 150 milioane de lei economii pentru agenții economici, anual.

Aspecte problematice identificate în raport ar fi confuzia legislativă. De exemplu conceptul de „prestator de serviciu” este ambiguu, fiind utilizat atât pentru angajator, cât și pentru îngrijitorul efectiv. Această neclaritate generează dificultăți în aplicarea reglementărilor.

Autorii au depistat și reglementări contradictorii. Există norme neclare sau contrare, cum ar fi cerințele privind tipurile de contracte acceptate între angajatori și îngrijitori.

Există și proceduri birocratice excesive. Obținerea de aprobări implică multiple deplasări și documentație redundante, fiind o piedică majoră pentru angajatorii din afara Chișinăului. Reglementările impun standarde tehnice ridicate (de exemplu, instalarea de lămpi UV și chiuvete cu control termostatic), nejustificate economic și dificil de aplicat chiar și în grădinițele publice. Mai mult, astăzi se constată o lipsă a unor mecanisme clare de notificare. Procedurile actuale implică o „notificare” care funcționează ca o autorizare, complicând inutil demersurile.

Potrivit autorilor Raportului, aceste deficiențe limitează atractivitatea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, atât pentru angajatori, cât și pentru părinți. În plus, complexitatea reglementărilor și lipsa unor clarificări afectează implementarea proiectelor menite să sprijine părinții activi pe piața muncii.

Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova propune clarificarea noțiunilor legislative și simplificarea procedurilor de înființare a serviciilor alternative. Totodată se propune revizuirea cerințelor tehnice și adaptarea acestora la realitățile economice și practice ale angajatorilor. O altă propunere ține de extinderea limitei de vârstă pentru copiii beneficiari de la 3 ani la 7 ani, pentru a include copiii de vârstă preșcolară. Se propune și eliminarea controalelor suplimentare: Reexaminarea prevederii care permite includerea serviciilor alternative în graficul controalelor anuale.

Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova a chemat participanții la ședință să vină cu recomandări și propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ discutat către Secretariatul Consiliului Economic care vor fi luate în considerare la definitivarea proiectului de modificări legislative ce urmează să fie propuse autorităților spre promovare.

18 noiembrie 2024 – Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova solicită modernizarea procesului de gestionare a concediilor medicale prin trecerea la un format digital. Această inițiativă vine ca răspuns la provocările întâmpinate de angajatori și angajați în gestionarea proceselor legate de incapacitatea temporară de muncă. Subiectul a fost discutat în cadrul Grupului de lucru 4 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

În prezent, angajatorii și angajații se confruntă cu multiple dificultăți, printre care neprezentarea certificatului de concediu medical la timp; declararea incorectă a datelor din certificatul medical sau pierderea certificatului sau completarea incorectă a acestuia, ceea ce duce la recalculări și corecții suplimentare.

Aceste probleme generează costuri suplimentare de timp și resurse, afectând atât eficiența contabilității, cât și nivelul de conformitate cu cerințele Serviciului Fiscal de Stat. Digitalizarea certificatului de concediu medical ar reduce birocrația prin eliminarea necesității aplicării ștampilelor și completărilor manuale; ar simplifica procesul de transmitere a datelor între angajat, angajator și Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS); ar crește transparența și acuratețea datelor declarate și ar reduce riscurile de eroare în declarațiile fiscale și administrative.

Prezenți la eveniment reprezentanții CNAS au menționat că susțin digitalizarea acestui serviciu,  o soluție în acest sens ar fi fortificarea portalului certificatelor de concediu medical.  Iar reprezentanți CNAM susțin că digitalizarea certificatelor medicale ar simplifica foarte mult nu doar munca angajatorilor, dar și munca medicilor de familie fiindu-le reduse din acțiunile birocratice.

În cadrul dezbaterilor s-a decis discutarea acestui subiect în continuare în vederea stabilirii instituțiilor care ar putea veni cu soluții digitale și normative pentru depășirea acestei provocări.

În cadrul discuțiilor a fost menționat faptul, că eNotariatul este un sistem digital  care va permite notarilor să îndeplinească sarcini notariale și administrative online, utilizând instrumente electronice pentru a oferi servicii notariale online, a accesa baze de date, a semna și transmite documente oficiale și a interacționa cu registrele naționale și alte instituții.

Prin eNotariat, procesele vor deveni mai eficiente și mai rapide, eliminând necesitatea documentelor pe hârtie și facilitând accesul la informații esențiale cu câteva clicuri. Noul sistem va simplifica munca notarilor și va îmbunătăți securitatea și trasabilitatea documentelor oficiale, dar cel mai important, va asigura accesul la servicii notariale pentru investitori și diasporă la distanță – în mod electronic.

Implementarea platformei eNotariat are loc după ce la inițiativa Consiliului Economic și cu suportul Ministerului Justiției și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a fost ajustat cadrul legal în domeniu, prin Legea 126/2023 privind afacerile la distanță în Republica Moldova.

La acea de-a doua etapă, cu suportul BERD și al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, au fost elaborate: Conceptul sistemului digital eNotariat, Cerințele tehnice și Regulamentul de operare a platformei eNotariat.

De menționat, că astfel de sisteme deja funcționează în mai multe state europene. La implementarea celui din Moldova vor fi antrenați experți din Estonia, unde acest sistem funcționează cu succes deja de câțiva ani. Potrivit responsabililor din cadrul Ministerului Justiției și BERD, noul sistem digital eNotariat ar putea fi pus în funcțiune deja până la sfârșitul anului 2025.

Secretariatul Consiliului Economic, care a semnat azi un Memorandum de colaborare cu Ministerul Justiției privind implementarea sistemului digital eNotariat, va monitoriza întregul proces de implementare și lansare a platformei. Această acțiune este parte a Foii de parcurs pentru economie digitală și comerț electronic, elaborate pe platforma Consiliului Economic. Scopul final al acestor activități este de a asigura instrumentele și cadrul de reglementare necesar pentru a putea lansa, dezvolta și închide o afacere în Republica Moldova la distanță – prin instrumente digitale.

În cadrul discuției, Cristina Gherasimov a prezentat etapa actuală a procesului de negociere și a schițat următorii pași în vederea consolidării parcursului european al țării. De asemenea, au fost abordate planurile privind transpunerea legislației europene, care vor avea un impact semnificativ asupra cadrului economic al Republicii Moldova. Viceprim-Ministra a subliniat importanța colaborării dintre autorități și mediul de afaceri în vederea adaptării economiei naționale la standardele și reglementările europene, subliniind că aceste eforturi comune vor contribui la creșterea competitivității țării pe piața europeană.

Potrivit Cristinei Gherasimov, sectorul asociativ de afaceri va avea posibilitatea să vină cu expertiza necesară în procesul de transpunere a acquis-ul și standardelor UE în legislația națională și să comunice posibilele impacturi așteptate de la implementarea legislației UE. În context, Viceprim-Ministra a îndemnat sectorul asociativ de afaceri  să examineze atent  Clusterul 2 „Piața Internă”, care reprezintă un pachet de negocieri cruciale în cadrul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest cluster se concentrează pe alinierea legislației naționale a Moldovei cu acquis-ul comunitar în domeniul Pieței Unice Europene și  este structurat în mai multe capitole de negociere, care includ: libera circulație a bunurilor, libera circulație a lucrătorilor, dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii, libera circulație a capitalurilor, dreptul societăților comerciale, dreptul proprietății intelectuale, politica în domeniul concurenței, servicii financiare, protecția consumatorului și sănătatea publică.

Membrii Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM au declarat că sunt deschiși să acorde suport instituțiilor statului. În procesul de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să transpună un număr semnificativ de directive și regulamente europene în legislația națională.  Iar în acest sens, pentru a asigura o colaborare eficientă cu mediul de afaceri, este crucial ca acesta să aibă acces la informații complete și actualizate despre termenele limită și etapele calendaristice ale procesului menționat, au adăugat participanții la ședință.

La finalul discuțiilor s-a convenit asupra următorilor pași în procesul de implicare a comunității de afaceri în acțiunile de armonizare a actelor de reglementare naționale cu legislația UE. În acest sens urmează să fie efectuare chestionare în rândul comunității de afaceri. Acestea vor evidenția domeniile și reglementările UE care sunt cele mai sensibile pentru antreprenori, permițând Guvernului să se concentreze pe aspectele prioritare pentru operatorii economici în procesul de armonizare a legislației europene cu cea a Republicii Moldova.

Un subiect prioritar în cadrul discuțiilor a fost avansarea noului pachet legislativ pentru economia digitală, menit să consolideze cadrul juridic necesar pentru digitalizarea rapidă a economiei naționale. Proiectul legislativ este în faza finală de consultări publice și urmează a fi prezentat în curând spre aprobare.

Marina Bzovîi a evidențiat importanța armonizării legislației naționale cu Regulamentul UE privind Serviciile Digitale (DSA). Aceasta inițiativă urmărește integrarea Republicii Moldova în spațiul digital european, facilitând comerțul digital transfrontalier și protejarea utilizatorilor de servicii online.

Un alt punct de interes a fost statutul inițiativelor de dezvoltare a platformelor eKYC (Know Your Customer) și eNotary, menite să îmbunătățească infrastructura digitală pentru verificarea identității și notarizarea documentelor online. Aceste proiecte sunt esențiale pentru simplificarea proceselor administrative și facilitarea accesului la servicii digitale.

În cadrul aceluiași eveniment a avut loc  transmiterea misiunii de prezidare a iConsiliului către Irina Oriol, noua Directoare executivă a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).  iConsiliul activează în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM. Aici sunt discutate  problemele legate de digitalizarea antreprenoriatului și a economiei. 

2 octombrie 2024  – Urmare a aprobării Hotărârii de Guvern, sunt reduse un șir de acțiuni birocratice nejustificate, care împiedicau activitatea antreprenorilor. Printre acestea, în Hotărârea Guvernului nr. 360/1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții, se propun modificări la anexa nr. 3 în privința controlului asupra utilizării investițiilor publice în construcții, astfel încât procedura de control aplicată agenților economici să se desfășoare în conformitate cu Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Totodată, s-au făcut ajustări la Hotărârea Guvernului cu privire la Registrul garanțiilor reale mobiliare. Astfel, se extrapolează și pentru organizațiile de creditare excepția acordată băncilor de a fi concomitent și registrator gajist, și creditor, dacă debitorul gajist și-a exprimat acordul în scris în acest sens.

O altă modificare ține de reducerea riscurilor și de crearea unui mediu de lucru mai sigur pentru muncitori.

Guvernul a mai simplificat procedurile de raportare privind starea și utilizarea resurselor de materii prime minerale către Agenția Geologie și Resurse Minerale și a eliminat cerințele legate de ambalajul confecționat în unitățile de comerț.

Acest pachet de debirocratizare estimează economii totale de aproximativ 44 milioane lei pe an pentru antreprenorii din Moldova.

Modificările au fost elaborate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Conceptul unui nou proiect ambițios care ar începe cu integrarea a 100 de femei din regiunile Cahul și Bălți în câmpul muncii, în special în sectorul Business Process Outsourcing (BPO), este discutat de către experții Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ANOFM, companii din sector, UN WOMEN, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,  Ambasada Suediei și reprezentanți ai Universității pentru Vârsta a Treia.

Acest proiect își propune să ofere femeilor oportunități de angajare stabile și bine plătite, prin formare și reconversie profesională.

Scopul principal pentru etapa inițială a proiectului este integrarea a 100 de femei în proiecte BPO, oferindu-le acces la locuri de muncă de calitate. În acest sens, se va  pune accent pe formarea lor conform cerințelor sectorului, cu accent pe abilități practice și softuri utilizate în industrie.

Potrivit conceptului proiectului, recrutarea se va concentra pe regiunile Cahul și Bălți, unde se va colabora cu universitățile locale și se vor organiza târguri de locuri de muncă și workshop-uri. 

Participantele vor beneficia de un program de formare intensivă, care va include instruire în gestionarea relațiilor cu clienții, tehnici de comunicare și utilizarea softurilor specifice industriei.

Pe durata formării, participantele vor primi o remunerație competitivă, asigurând astfel motivația financiară necesară. La finalul procesului, femeile selectate vor primi contracte de muncă și perspective de carieră.

Prin acest proiect, părțile  implicate își propun să contribuie  la abilitarea economică a femeilor din regiuni, sprijinindu-le să acceseze oportunități de muncă într-un sector atractiv și dinamic. 

În perioada următoare se va face analiza conceptului de către participanți, iar peste o săptămână va fi organizată o nouă întrevedere unde se vor prezenta posibilitățile de implicare a fiecărei părți interesate.

Dezvoltarea unui proiect de implicare a femeilor din regiuni în sectorul BPO este o inițiativă a prim-ministrului Dorin Recean și este susținută de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru și alte părți interesate din rândul companiilor și partenerilor de dezvoltare. 

20 septembrie 2024 – Ministerul Energiei a prezentat comunității de afaceri, membre ale Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM și reprezentanților instituțiilor de stat de resort, cele două regulamente care vin să pună în aplicare legea cu privire la spațiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei. Este vorba despre Regulamentul de punere în aplicare a proiectelor de testare inovativă și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru spații de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei.

Primul document stabilește atribuțiile, structura și organizarea activității Comisiei pentru spații de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, care reprezintă un organ colegial interinstituțional permanent, fără personalitate juridică, ce gestionează și supraveghează implementarea proiectelor de testare inovativă.

Cel de-al doilea regulament urmează să stabilească procedura privind inițierea, examinarea și aprobarea proiectelor de testare inovativă, precum și procedura de selecție pentru participarea în spațiul de testare inovativă.

Potrivit secretarului de stat al Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, aceste regulamente, după consultare publică, urmează să fie prezentate Guvernului spre aprobare, astfel încât, până la finele acestui an, să fie pus în funcțiune primul sandbox în domeniul energetic din regiune. Acesta ar putea să activeze în cadrul Zonei Economice Libere de la Bălți.

Platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a găzduit dezbateri constructive pe marginea conceptului și proiectului de lege privind implementarea cadrului legal pentru sandbox, facilitând un dialog deschis între conducerea Ministerului, Secretariatul Consiliului Economic și membrii acestuia.

În cadrul centrelor de testare a tehnologiilor inovative, cunoscute în engleză drept sandbox-uri, antreprenorii testează noi tehnologii energetice. Republica Moldova este prima țară unde vor fi inițiate spații de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei.

19 septembrie 2024 – Femeile din Republica Moldova câștigă cu până la 15% mai puțin decât bărbații, iar acest decalaj este și mai mare pentru femeile care se ocupă de îngrijirea copiilor. Așa arată datele raportului „Disparitatea salarială între femei și bărbați în Moldova”, prezentat de Organizația Internațională a Muncii la ședința Consiliului Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen, din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Potrivit documentului, inegalitatea salarială se regăsește în principal în sectorul privat, în timp ce în sectorul public salariile sunt egale. La nivel global, diferența salarială de gen este și mai accentuată, fiind de aproximativ 20%.

Conform Raportului ILO ,,Disparitatea salarială între femei și bărbați în Moldova: tendințe recente și recomandări de politici”, elaborat pe baza datelor Anchetei Forței de Muncă pe perioada 2010-2023, s-au făcut progrese considerabile în reducerea disparității salariale de gen, diferențelor de salarizare între femei și bărbați în țară.

„Abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova nu este doar o chestiune de dreptate socială, ci și un factor esențial pentru dezvoltarea durabilă a țării noastre. Trebuie să ne asigurăm că femeile au acces egal la resurse, oportunități și sprijin pentru a-și valorifica potențialul pe piața muncii, contribuind astfel la creșterea economică și bunăstarea generală”, a menționat în context deputata în parlamentul RM, Marina Morozova, prezentă la ședință.

Vicepreședinta Grupului de lucru ”Consiliului Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen”, Carolina Bugaian a ținut să sublinieze la rândul său  că abilitarea economică a femeilor aduce beneficii atât la nivel individual, cât și la nivel societal. Femeile care sunt economic active sunt mai independente, au o stimă de sine mai mare și contribuie la bunăstarea familiei și a comunității. La nivel macroeconomic, abilitarea economică a femeilor duce la creșterea economică, la reducerea sărăciei și la o societate mai echitabilă.

Raportul prezentat conține și un șir de recomandări care vin în susținerea abilitării economice a femeilor din Moldova. Printre acestea creșterea numărului de tați care iau concediu de paternitate și stimularea mamelor pentru reintegrarea în câmpul muncii. Creșterea accesului la servicii de îngrijire a copiilor. Promovarea înscrierii femeilor în domenii STEM etc.